“Capra cu trei iezi” // SPIA despre gruparea din Strășeni

Recent, în mass-media, a fost intens mediatizată o știre potrivit căreia, în raionul Strășeni, sunt desfășurate “Afaceri profitabile cu droguri, sub ochii poliției” aducându-se acuzații cu privire la o presupusă implicare a mai multor angajați ai structurilor de forță din țară, inclusiv și ai Ministerului Afacerilor Interne (în continuare MAI), în  această schemă frauduloasă, aceștia fiind învinuiți de protecționism.

Informația făcută publică în cadrul unei conferințe de presă organizată de către o Asociație nonguvernamentală, instigă la tangențialitate între cazul expus și nume ce personalizează angajați ai unităților administrative și instituțiile din subordinea MAI, deviinduse de la adevăr și sugerându-se faptul precum că MAI având cunoștință de cauză, nu întreprinde acțiunile de rigoare.

în acest context, Serviciul protecție internă și anticorupție (în continuare SPIA) al MAI, ține să precizeze că, la data de 04 septembrie 2014, la linia specializată anticorupție a SPIA al MAI, a parvenit un apel telefonic de la un cetățean,  care a solicitat audiență, în scopul denunțării unor acțiuni pretins a fi ilegale admise de angajați ai Inspectoratului Național de Investigații, Inspectoratului de Poliție  Strășeni al IGP și Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Fiind audiat, cetățeanul nu a dorit să depună o plângere, făcând denunțul doar în mod verbal. Ulterior, în baza celor declarate de către cetățeanul în cauză, angajații SPIA s-au autosesizat și au depus un Raport, în care au fost reflectate spusele bărbatului.

Ca urmare a documentării și acumulării informației de către SPIA, materialele obținute au fost remise Procuraturii Generale spre examinare, după competență.

Astfel, facem apel la toate părțile implicate, să nu creeze situații neclare și să evite manipularea opiniei publice.

sursa: mai.gov.md

Ambasadorul american la Chișinău // Ne păzim de corupția din Moldova

“Åžtim de corupția din Republica Moldova și ne asigurăm din timp de astfel de incidente,” a declarat ambasadorul SUA la Chișinău William Moser la emisunea “Peatnița s Anatolii Golea” de la RTR. Ambasadorul american a spus că poartă răspundere în fața fiecărui cetățean american plătitor de impozite, pentru fiecare dolar cheltuit în proiectele implimentate de țara sa în Republica Moldova.

Ne preocupă această întrebare legată de corupția din Republica Moldova, ne păzim, ne asigurăm din timp ca astfel de incidente să nu aibă loc.Eu port răspundere în fața fiecărui plătitor de impozite din SUA, dar și pentru fiecare dolar cheltuit aici,” a spus ambasadorul american.

în acest context, diplomatul a declarat că pentru reabilitarea traseului Sărăteni-Soroca, au mai fost alese două firme, înafară de cele care s-au ocupat implicit de reparația drumului, pentru a verifica calitatea lucrărilor.

Am anunțat tender deschis și am ales chiar noi firmele care s-au ocupat de reabilitarea drumurilor, înafară de aceasta, au mai fost alese încă două firme care le-au verificat pe primele dacă au făcut lucru de calitate,” a adăugat William Moser.

SUA au oferit prin intermediul programului “Compact”, 262 de milione de dolari pentru reabilitarea drumurilor moldovenești.

Oficialul american a spus că SUA au injectat în țara noastră, prin intermediul diferitor proiecte, aproximativ un miliard de dolari de la declararea independenței Republicii Moldova.

sursa: deschide.md

Sfaturi de la Cristian Tudor Popescu

Mai multă insistență și incisivitate. Sunt câteva dintre calitățile de care ar trebui să dea dovadă un jurnalist atunci când vrea să obțină un răspuns complet din partea autorităților, care de multe ori se eschivează să ofere detalii în cazurile de interes public. Sunt sugestiile făcute de Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai influenți editorialiști din România, aflat într-o vizită la Chișinău.

Cristian Tudor Popescu afirmă că în România lucrurile în relația presă-funcționari publici s-au schimbat în bine datorită insistenței mass-media în demersurile sale.

Editorialistul susține că în România investigațiile jurnalistice care demască acte de corupție sau conflicte de interese, au consecințe grave pentru cei vizați. Acest lucru a început să fie vizibil din 2004, atunci când în România a demarat reforma în justiție.

Carul poate fi urnit din loc și în Republica Moldova.

Jurnalistul român s-a aflat la Chișinău la invitația Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, în cadrul proiectului “Experiență internațională pentru jurnaliștii locali”. Cristian Tudor Popescu a devenit în ultimul deceniu un adevărat lider de opinie pentru societatea românească, luând premii an de an pentru cel mai bun jurnalist, cel mai bun analist politic și cel mai influent editorialist.

sursa: jurnaltv.md

Gurin, paznicul oligarhiei

Procurorul Partidului Democrat și al lui Vladimir Plahotniuc, via Eugenia Ostapciuc – Marian Lupu, și-a dat arama pe față întru-un interviu acordat prestigiosului post de radio Europa Liberă. Bine spunea cine spunea, că demnitarii moldoveni ar trebui să se conducă după dictonul : „Dacă tăceai, filosof rămâneai”, filosof, în contextul dat, însemnând paznic la oligarhie.

Am auzit și citit la viața mea multe inepții, baliverne, palavre, brașoave și alte asemenea iresponsabilități manipulatorii. Cele enunțate în acest interviu sunt însă rarisime, cu valoare de unicat! Să analizăm, succint, doar câteva dintre ele.

1.Europa Liberă: Domnul procuror general, dar și reprezentanții Centrului Național Anticorupție, și cei de la Curtea de Conturi, și cei care reprezintă alte instituții ale statului spun cu text deschis: „în Moldova se fură ca în codru.” Åži toată lumea așteaptă totuși niște dosare de răsunet, unde să se arate că pentru că se fură ca în codru sunt pedepsiți cei care fură.

Corneliu Gurin: „Nu se fură ca în codru. Poate se fură codrii, dar nu se fură ca în codru. Sunt, sigur, anumite fenomene care trezesc îngrijorare, însă nu putem spune că situația a scăpat de sub controlul instituțiilor statului. Da, se vehiculează asemenea lucruri, mai sunt anumite apariții publice a unor persoane care încearcă să demonstreze aceste lucruri. însă noi chiar am făcut anumite analize, de foarte multe ori, nu vorbesc aici de presă sau, de exemplu, de ONG-uri, dar chiar și în cazuri când sunt anumite investigații, uneori se întrevăd elemente de încercare de a influența anumite lucruri și nu în direcția corespunzătoare. Plus la aceasta, anumite persoane care sunt în conflict cu legea sau care, spunem noi mai simplu, cu musca pe căciulă, încearcă fie să arunce vina pe cineva, fie să spună că atunci când au săvârșit anumite fapte reprobabile ei au făcut-o fiind determinați de cineva sau pentru cineva ș.a.m.d. însă ei au procedat la acțiuni care s-au dedat ei. Ei trebuie să poarte răspundere în primul rând.”

Nota noastră: Deși realizatoarea interviului îi ridică mingea la fileu și-i spune că această stare de hoție a ajuns o stare de spirit pentru țara noastră, Gurin o ține una și bună că situația e sub control! Dacă nu cumva a recurs la o metaforă cifrată, dându-ne de înțeles că de fapt în Moldova se fură codrii, nu ca în codru, ceea ce înseamnă că situația e și mai gravă decât o percep cetățenii!

2. Europa Liberă: De exemplu, l-am auzit pe liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, care a spus că de trei ani tot sesizează Procuratura Generală despre ceea ce se întâmplă la Banca de Economii. Ce trebuie să înțeleagă lumea din aceste declarații pe care le fac politicienii, spunând că instituțiile statului sunt avertizate, iar măsuri nu se iau?

Corneliu Gurin: „Cazurile de deturnare a mijloacelor financiare de la Banca de Economii, atât de către fosta administrație, cât și de către actuala administrație, cele care au fost documentate cu probe se află fie pe rolul instanțelor de judecată deja, fie se află în proces de investigare. Există anumite nuanțe legate de faptul că pentru a investiga sau pentru a deferi justiției anumite persoane, sau a demonstra anumite furturi, așa cum se invocă, trebuie să existe un prejudiciu care trebuie să fie estimat și determinat că acest prejudiciu a fost adus intereselor publice sau intereselor anumitor persoane concrete care ar fi prejudiciate.”

Europa Liberă:
Åži ar lipsi aceste probe?

Corneliu Gurin: „Pentru moment nu există o constatare că au fost deturnate mijloace în proporții considerabile sau că au avut loc asemenea delapidări de fonduri într-o mărime care să afecteze interesele publice corespunzător.”

Nota noastră: Până și ambasadorul Germaniei a declarat că nemții ar fi ieșit în stradă dacă s-ar fi procedat cu ei ca în cazul Aeroportului și Băncii de Economii. Pentru Gurin nu există nicio probă a hoției. Se face a uita de creditele de 1,5 miliarde de lei, de jefuirea pachetului majoritar al statului, de declarațiile recente ale președintelui Comisiei de buget și finanțe a Parlamentului care arată cu degetul la hoțul cel mare de 330 de milioane de lei, de investigațiile profesioniste ale presei, de trecerea celei mai importante instituții bancare în subordinea Federației Ruse, de guvernarea acesteia de către persoane controversate și foști securiști, agenți de referință ai Rusiei în serviciul secret al Moldovei. Gurin face pe niznaiul. Și asta pentru că BEM-ul a fost prădat de cei doi șacali ai statului, Păpușarul și Contrabandistul. Cercetarea penală a unuia l-ar trage la fund, ca o piatră de moară și pe celălalt! Oligarhul trompetist!

3. Europa Liberă: Câtă dreptate au cei care spun că statul ar fi condus de oligarhi?

Corneliu Gurin
: „Eminamente și definitoriu sunt lucruri abordate la nivel politic. Statul este condus de către Parlament, guvern, președintele Republicii Moldova. Și Constituția, legislația care există în Republica Moldova, de fapt, nici nu conține asemenea definiții, cum ar fi oligarhi. Că există persoane care încearcă să influențeze la nivel politic anumite decizii, este cert și eu cred că toți o recunosc, dar este greșit să spunem că una, două, trei persoane controlează instituțiile statului. Acest lucru nu poate să se producă pentru că există mecanisme de intervenție. Și chiar faptul că avem o coaliție de guvernare înseamnă că există și un control reciproc. Dacă sunt prea multe influențe sau dacă aceste influențe se desfășoară pentru a comite anumite ilegalități, există mecanisme de prevenire și de combatere a lor.”

Nota noastră: Gurin manipulează ca un pionier de clase primare. Să susții că Republica Moldova e guvernată de Constituție, președintele Timofti etc., e o glumă de prost gust și un scuipat la adresa cetățenilor. E ca și cum ai spune că nu Stalin, ci constituția, Sovietul suprem conduceau Uniunea Sovietică… prin urmare, despre ce fel de oligarh vorbim, dacă o asemenea noțiune nu există în Constituție. Să înțelegem că legislația statelor în care oligarhii sunt recunoscuți colcăie de capitole întregi despre rolul lor conducător?! Cică există mecanisme de intervenție. La sigur că există, doar că toate sunt ale oligarhului pe care-l păzește cu zel Gurin și compania!

4.Europa Liberă: Faptul că anumite instituții au fost repartizate partidelor de la guvernare pe criteriul algoritmului oricum a lăsat loc pentru interpretări.

Corneliu Gurin: „Poate într-adevăr, într-un anumit format al alianței de guvernământ ar fi existat niște acorduri privind partajarea funcțiilor, dar s-a explicat și atunci că e vorba de partajarea responsabilităților și nu de conducerea activității popriu-zise a instituțiilor. Dar și este imposibil ca cineva să dețină o anumită instituție. Noi, de exemplu, colaborăm cu toate structurile politice, guvernamentale, locale, naționale, regionale, deci, nu avem o problemă în a coopera și în a asigura respectarea legii atunci când este necesar.”

Nota noastră: Faptul partajării politice a instituțiilor de drept ale Republicii Moldova au fost recunoscute și condamnate de către toți partenerii noștri importanți de dezvoltare. Chichița lui Gurin cu partajarea responsabilităților este o enormitate cât procuratura-i oligarhică. Unde scrie în legislație despre partajarea responsabilităților procuraturii de către Partidul Democrat? Cine vorbește de conducerea directă a procuraturii de către Lupu, Plahotniuc sau alții ca ei? Toată lumea știe că această instituție de sorginte stalinistă este condusă de oligarh prin interpuși – Zubco, Gurin, Garaba, Chitoroagă, Popa, Harunjen, ciracii lui Voronin din trista perioadă comunistă, pe care onegistul Gurin îi critica și-i mușca ca un câine de pază a societății democratice…

5.Europa Liberă: Dar este un catalizator care poate consolida clasa politică.

Corneliu Gurin: „Este, dar poate într-o măsură mai mică. Se vehiculează iarăși, un pic, cred că exagerat, cu tema aceasta, se aruncă milioane ori se investesc milioane în reforme, în Strategia de reformă, dar lucrurile nu se mișcă. Dacă vom analiza lucrurile la rece, nu sunt resurse exagerate care ar fi acordate. Åži prin acțiunile pe care le putem desfășura noi, exercitându-ne obligațiile, eu cred că aceste resurse le putem obține la nivel intern. Cu titlu de exemplu, chiar pe rolul instanțelor de judecată sau în gestiunea procurorilor, chiar la Procuratura Anticorupție, se află câteva dosare care ajung la nivelul unui milion de euro, ar putea să fie sursa…”

Europa Liberă: Dar vreți să le spuneți?

Corneliu Gurin: „Este vorba despre dosarul tentativei de corupere a unor deputați în Parlament, în care a fost deodată ridicată suma de 250 de mii de dolari, a fost sechestrată suma de 500 de mii de euro aflată în anumite instituții bancare, plus la aceasta, câteva automobile care, iarăși, se ridică la sume de sute de mii de euro. Deci, practic, ajungem la o sumă comparabilă cu ceea ce nu am obținut prin fondurile europene. Åži, probabil, va trebui să demonstrăm că ne putem descurca cu resurse interne. Dar asemenea cazuri cred că ar putea fi zeci. Eu nu zic să ajungem la o autogestionare sau la o autofinanțare, dar noi avem, de exemplu, cazuri, o sumă care depășește 10 milioane de lei, confiscarea unor mărfuri de contrabandă care, iarăși, în cazul că vor fi realizate, ar aduce venit la bugetul de stat. Lipsa investiției externe trebuie să ne determine să ne facem datoria pe intern și să găsim aceste resurse, nu că să le obținem, dar să dezarmăm criminalitatea, pentru că criminalitatea este în primul rând alimentată de resursele bănești. Şi dacă criminalii sunt deposedați de resursele financiare cu care își pot desfășura activitatea, atunci ei nu mai pot săvârși respectivele infracțiuni. Pe aceasta trebuie să ne concentrăm și eu cred că vom avea rezultate.”

Nota noastră: înțelegem că Gurin e un onegist ajuns din întâmplare pe scaunul lui Zubco. Dar să ajungi să debitezi asemenea raționamente stupide e prea de tot! Referindu-se la întrebarea privind ineficiența cheltuirii banilor publici europeni în reformarea reală a justiției, inclusiv a procuraturii, Gurin spune că Republica Moldova își poate asigura de sine stătător aceste mijloace financiare, și spune de unde anume! Mai bine ar fi prins muște sau ar merge mai des la pescuit! Cum să pretinzi la niște sume de bani sechestrate, dacă în dosarul tentativei de corupere a unor deputați în Parlament nu există o sentință definitivă? Și dacă ar fi existat acei bani ar ajunge în bugetul de stat, nu pe conturile lui Gurin de la procuratură! Să faci asemenea declarații într-un stat democratic European, ar trebui să-ți semnezi neîntârziat demisia. E ca și cum Gurin ar fi spus că renunțăm la banii europeni, ca aceștia să nu ne mai scoată ochii cu reformele lor, iar Plahotniuc generos fiind, ne va finanța reforma procuraturii în concepția finului avocatului său de curte, Nagacevschi!

6.Europa Liberă: Domnule Gurin, acum este o situație destul de tensionată cu acest caz de spălare de bani rusești, cu acești judecători care ar fi luat decizii ilegale. Este adevărat că, pentru a demonstra proveniența banilor, trebuie să ai confirmarea că acești bani provin dintr-o crimă, adică să demonstrezi spălarea de bani? Răspunsul trebuia să vină de la partea rusă, care, probabil, nu va dori să-l dea. Ce credeți despre încheierea acestui dosar?

Corneliu Gurin: „Dacă ei nu au acest interes, rămâne să investigăm în continuare, să obținem răspuns la comisiile rogatorii unde au ajuns acești bani. Ei au ajuns inclusiv în țări din spațiul european, din comunitatea europeană. Atenția care se acordă, iarăși, la nivel comunitar și din partea partenerilor internaționali sperăm că ne va ajuta să investigăm cel puțin capitolul punctului final, unde au ajuns acești bani. Åži dacă ei vor dori să investigheze și la nivel local sau la nivelul teritorial unde se află aceste surse, unde au ajuns ele, cred că anumite lucruri se pot mișca. Deocamdată nu avem rezultat. Dar al treilea aspect, se încearcă a spune că toate mijloacele respective au fost transferate, legalizate prin intermediul instanțelor de judecată, doar pentru un mic număr au existat titluri executorii. într-o procedură de ordonanță simplificată, am constatat că multe dintre actele respective au fost falsificate. Deci, practic, instanțele de judecată nici nu au fost implicate, titlurile executorii au ajuns la executorii judiciari, ei, in urmare, au efectuat transferurile respective. Câțiva dintre ei, de asemenea, sunt cercetați pe cazul respectiv.”

Nota noastră: Èšineți-vă bine, oameni buni! Recitiți aceste rânduri și vă cruciți. Este incredibil ce debitează Gurin de la una din cele mai selecte tribune de presă:” Deci, practic, instanțele de judecată nici nu au fost implicate…” Păi cum să-și predea oligarhia sculele prin care s-au comis atacurile raider și spălările de bani? Aflăm, deci, că instanțele nu sunt implicate. Bravo, domnule Gurin, o să ajungi departe, foarte departe…

7.Europa Liberă: Punem punct acestui interviu, dar amintesc că un jurnalist de la BBC, un coleg de al nostru, când a făcut un interviu cu prim-ministrul Iurie Leancă îl întreba despre persoane compromise care continuă să conducă Republica Moldova și dacă aceasta ar fi o îngrijorare pentru stat pe interior, dar și faptul că vin asemenea mesaje din exterior.

Corneliu Gurin: „Sigur că, dacă sunt persoane compromise, ele trebuie să fie excluse sau înlăturate de la conducerea nu doar a statului, dar a anumitor instituții pe care le gestionează. Pe de altă parte, avem o ocazie foarte bună în prezent, se desfășoară campania electorală, cetățeanul este cel care va discerne pe cine va alege în continuare. Dacă cetățeanul acceptă anumite persoane, înseamnă că are încredere în ele și se lasă condus în continuare de asemenea persoane care ar putea să fie compromise. Dar și aici pentru noi, pentru procurori, sunt în primul rând importante dovezile. Sigur că se vehiculează multe lucruri, dar sunt importante dovezile și probele.”

Nota noastră: Domnule Gurin, de ce am mai avea nevoie de procuratură și de armata de mâncăi și de profitori de acolo, de la CNI, CNA, CAC, CSJ și multe, foarte multe altele, adică toate, dacă problema celor doi corupți, la care se referă nemijlocit jurnalistul BBC, se rezolvă nu prin intermediul instituțiilor coercitive ale statului, ci ocazional, cum ar veni, în… campania electorală?

Domnilor, chiar atât de tâmpiți suntem să suportăm balivernele și inepțiile unor indivizi de paie, aflați în subordinea oligarhiei? Nu ne-am referit la toate răspunsurile din lipsă de spațiu, cine e curios ar putea lua cunoștință de ele aflând, de exemplu, cât e de important să luptăm cu flagelul corupției încă de la grădinița de copii…

sursa: jurnal.md

Alexandru Jizdan: „Vom încerca să ajutăm poliția în combaterea criminalității”

în cadrul unui interviu acordat portalului TRIBUNA, fostul șef al serviciilor operative din cadrul MAI, colonelul Alexandru Jizdan, ales recent în calitate de Președinte al Asociației Veteranilor Serviciilor Operative ale Organelor Afacerilor Interne, a vorbit despre preconizatele activități ale Asociației, despre situația criminogenă din țară, despre reforma organelor de drept, dar și despre familia sa. Â

T: Dle. Jizdan, recent ați fost ales în calitate de Președinte al Asociației Veteranilor Serviciilor Operative ale Organelor Afacerilor Interne. Ce v-a determinat să acceptați această funcție?

A.J.: Prima tentativă de a crea Asociația Veteranilor Servicii Operative a fost în 2010, pe cînd eram șeful Departamentului Servicii Operative. Am ieșit atunci cu propunerea către veterani, propunîndu-le susținerea subdiviziunii pe care o conduceam, dar, cu părere de rău, nu s-a reușit. După pensionarea mea, dispunînd de mai mult timp, am hotărît, totuși, să ducem lucrul pînă la capăt, sigur, fiind susținut de mai mulți colegi.

T: Apropo, ați plecat din MAI în februarie 2014. Nu vă este dor de activitatea pe care o desfășurați în serviciile operative? Cu ce vă ocupați la momentul de față?

A.J.: Sigur că, după decenii de activitate operativă, mai am nostalgia după serviciu și cred că sentimentele pe care le trăiesc la moment, au fost și ele un imbold de a crea Asociația. Pentru viitorul apropiat, toate planurile mele sînt legate de activitatea acestei noi structuri obștești.

T: Cu ce se va ocupa Asociația Veteranilor Serviciilor Operative ale Organelor Afacerilor Interne? Aveți stabilite deja careva acțiuni?

A.J.: Dacă e să evaluăm calitatea profesională a majorității veteranilor serviciilor operative, vom constata cu ușurință că, în afara sistemului operativ al MAI, se află specialiști cu calități excepționale, iar unii dintre ei, cu părere de rău, după pensionare nu s-au regăsit nicăieri. Le vom propune tuturor veteranilor să adere la Asociație, primordială fiind sarcina de a-i ajuta pe cei care au nevoie de susținere. Vom încerca să ajutăm angajații poliției în combaterea criminalității și aici vom veni cu mai multe propuneri constructive către conducerea MAI și a IGP.

T: Cîți membri are Asociația? Pe cîți mizați?

A.J.: Asociația este pe prima sută de metri și încă mai sîntem în proces de ajustare a tuturor cerințelor care se impun față de o asociație obștească. Imediat după aceasta, vom trece nemijlocit la procesul de înscriere. Cred că vom reuși să devenim o Asociație mare, atît numeric, cît și din punct de vedere al eficienței.

T: în context, vrem să vă întrebăm cum evaluați situația criminogenă din țară? Se face totul pentru ca criminalitatea să fie în scădere?

A.J.: Ce ține de evaluarea situației criminogene, vreau să menționez că doar matematic criminalitatea fiind în creștere, sigur că indică la ineficiența acțiunilor MAI. Dar aici există o problemă majoră, care trebuie soluționată în mod prioritar de către conducerea poliției. Nu este nici o diferență între aptitudinile profesionale ale angajaților poliției din Republica Moldova și a celor din alte state. în unele țări europene, procentul descoperirii unor categorii de crime este de 10-20%, de altfel, conform cerințelor impuse de conducerea actuală a MAI acesta fiind un procent foarte mic. Paradoxul este în faptul că oamenii din acele state sînt satisfăcuți de activitatea poliției, iar la noi, avînd procentul descoperiri mult mai mare, poliția este dur criticată, cetățenii noștri permanent indignîndu-se de rezultatele ei slabe.

Pare puțin alogic cele spuse de mine, dar imediat vă spun care-i problema. La noi, cu părere de rău, scopul principal este obținerea, uneori cu orice preț, a unui procent înalt de descoperire. Deseori, cetățenii noștri care au suferit în urma criminalilor, adresîndu-se cu plîngere poliției, sînt lăsați ulterior în voia sorții. Săptămîni, iar uneori și luni întregi, pătimiții așa și nu mai sînt contactați de către polițiștii care investighează cazul, astfel creîndu-se impresia că nu se lucrează pe cazul lor. Lipsa comunicării, dacă vreți a dării de seama în fața cetățenilor noștri, creează impresia nu chiar bună despre activitatea serviciilor responsabile de descoperire. Soluția? Este necesar de obligat pe cei care investighează crimele să contacteze partea vătămată o dată la 10 zile și să raporteze oamenilor care sînt succesele sau insuccesele pe cazurile lor. Credeți-mă, lumea este conștientă de faptul că e imposibil de descoperit toate crimele, dar atunci cînd se vor simți protejați, ajutați, vor vedea că nu sînt uitați, chiar și dacă crima nu e descoperită, oamenii vor aprecia altfel eforturile depuse de polițiști.

T: Ce lipsește serviciilor operative ca să fie mai eficiente?

A.J.: La moment, în serviciile operative activează colaboratori foarte talentați. îi cunosc pe marea majoritate și sînt mîndru că am avut ocazia să lucrez cu ei. Totuși, cred că trebuie să fim un pic mai bătăioși atunci cînd luptăm cu criminalitatea și un pic mai blajini și înțelegători cînd se lucrează cu cei care au avut de pătimit.

T: Cum apreciați reforma structurilor de forță? Â

A.J.: Reforma de facto s-a produs doar în plan instituțional, ea fiind sesizată chiar și de populație, căci nu se mai confundă poliția cu MAI la general. Restul reformei cred că lasă de dorit, deoarece pînă acum nu s-a reușit schimbarea imaginii MAI, deseori fiind reținuți polițiști cu mită; oamenii continuă să încalce regulile de circulație, fiind siguri că vor da șpagă și vor scăpa de pedeapsă; atitudinea poliției față de problemele cu care se confruntă populația rămîne ușor neglijentă etc.

T: Ați primit propuneri de reangajare sau de aderare la anumite forțe politice? Nu vă tentează?

A.J.: Acum „savurez” din „plăcerile” vieții de pensionar. Am încredere totală că, atunci cînd se închide o ușă, neapărat se va deschide alta. Plecarea mea la pensie, de facto m-a adus în familie. Nu-mi fac planuri de ordin politic și nici de alt ordin, deoarece permanent trăiesc cu ziua de azi. Ce va fi mîine, vom vedea.

T: Dacă ar fi să scrieți o carte, despre ce ar fi aceasta?

A.J.: Nu cred că sînt bun la scris cărți, dar, totuși, nu exclud participarea mea la careva lucrări didactice, dedicate specificului activității mele. Aș transmite cu plăcere experiența mea generațiilor tinere, astfel contribuind la perfecționarea serviciilor operative.

T: Vrem să vă mai întrebăm despre fii Dvs. Știm că au succese remarcabile în domeniul sportului. Oferiți-ne mai multe detalii.

A.J.: Am o familie fericită, în care cresc trei feciori. Toți diferiți, cu gene atît paterne, cît și materne. Cel mijlociu, Bogdan, face judo de 7 ani și deja are rezultate remarcabile. La moment, este în pregătire pentru un turneu prestigios din România. Depunem tot efortul ca, atunci cînd vor fi maturi, să fie de folos Republicii Moldova.

sursa: tribuna.md

Rucsac, Bancomat și Ivan Turbincă fac REFORMA la MAI

Dezvăluirile lui Vladimir Maiduc, fostul șef al securității interne a MAI

Ministerul Afacerilor Interne este condus de ”Rucsac”, ”Bancomat”, ”Gagarin” și ”Ivan Turbincă”. ”Dezmierdările” respective denotă ”talentele” fiecăruia dintre cei aflați în fruntea instituției.

în aceleași “talente” se ascunde și explicația faptului că reforma trâmbițată din vara lui 2012, rămâne o iluzie. în realitate, reforma se manifestă prin deturnări de sume exorbitante din bugetul de stat, din fonduri europene, dosare fabricate ‘pe-un cap”, oameni numiți în funcții după gradul de rudenie, sau după gradul de obediență față de șefi sau în funcție de loialitatea față de culoarea partidului. în egală măsură, reforma făcută de ”Rucsac”, ”Bancomat”, ”Gagarin” și ”Ivan Turbincă” mai înseamnă mult, mult PR, fără nicio acoperire reală.

Sunt acuzații grave, care au mai fost vehiculate în mass media, dar de această dată le lansează, într-un intreviu acordat în exlusivitate pentru deschide.md, un om care cunoaște sistemul din interior: fostul șef al Serviciului securitate internă și combatere a corupției, Vladimir Maiduc.

Vladimir Maiduc a fost numit în funcția de șef al serviciului care urma să scoată la suprafață încălcările grave din MAI, în decembrie 2012. Una dintre primele operațiuni ale lui acestuia a fost percheziția efectuată în comun cu polițiștii din Brigada cu destinație specială ”Fulger”, la Comisariatul General de Poliție din Chișinău, în urma căreia au fost suspendați din funcție vicecomisarul pe lucrul operativ Alexei Laza și șeful Poliției Criminale, Ruslan Saachian. Tot în timpul activității sale, alți 20 de angajați din cadrul ministerului au fost suspendați din funcții sau concediați. Maiduc și-a dat demisia din funcția de șef al Serviciului Securitate Internă al MAI în februarie 2014.

Cine v-a propus să vă asumați responsabilitățile unei astfel de funcți ?

Propunerea a venit chiar din partea prim-ministrului Vlad Filat, care care m-a contactat telefonic și m-a rugat să-l ajut pe ministrul Recean. Filat mi-a spus că trebuie să facem ordine în Ministerul de Interne. Èšinând cont de experiența mea în domeniu,  m-am gândit că eu chiar voi fi de folos.

Discuția a plecat de la premisa unei reforme reale, bazată pe un mecanism nou, care își propunea să aducă rezultate spectaculoase în Poliție, să zicem oarecum similar celor întâmplate în Georgia ?

Așa este și eu chiar am crezut în acest lucru, la bun început. Din păcate, o spun cu regret, timp de un an, cât am ocupat funcția respectivă, eu nu am văzut nicio reformă. Am pus această întrebare de mai multe ori chiar conducerii ministerului, ministrului. Eu nu am văzut reforma, poate au văzut-o cei care au făcut-o.

S-a vorbit totuși, foarte mult, despre această reformă. Au apărut noi structuri, noi posibilități de dotare din punct de vedere tehnic, au apărut oameni noi, cu obiectiv declarat: reformă. De ce a eșuat acest proces, așa cum afirmați Dvs. ?

în primul rând, cred eu, ministrul nu este profesionist. Ok, acceptăm că practica occidentală a demonstrat că nu este neapărat ca ministerele de forță să fie conduse de oameni din aceeași sferă de activitate. Dar, ținând cont de specificul local, eu sunt de părerea că bucătarul trebuie să gătească, doctorul să lecuiască, iar polițistul trebuie să fie polițist. Trecem și peste asta – dacă s-a insistat pentru un ministru din afara sistemului, el ar fi trebuit să se ocupe doar de gestionarea politicilor instituției și să limiteze cât mai mult interferențele, implicarea în activitea specific polițienească. La noi, realitatea a arătat contrariul: ministrul și-a ales personal toți șefii de departamente, pe șeful Inspectoratului General, el și-a ales toată conducerea. Dintre aceștia pot spune că știu doar doi, trei profesioniști buni în domeniu care cunosc ce înseamnă poliție, restul … cam nu ai cu cine vorbi în Ministerul de Interne.  în cazul direcției pe care am condus-o eu, l-a numit „smotreascii” pe adjunctul meu, care de 3 ori pe săptămână mergea la ședințele de partid. El singur mi-a spus că ministrul îi cere informații privind acțiunile pe care eu le întreprind în minister.

După ce am părăsit funcția, în locul meu a fost numit Anatol Postică, fostul meu adjunct. Primul lucru de care s-a apucat a fost eliberarea oamenilor pe care eu i-am selectat, după principiul profesionalismului și al responsabilității în munca polițienească. Potrivit lui Postică, argumentul ar fi fost că ministrul nu-i acceptă pentru că „sunt oamenii lui Maiduc”.

Cât de mult a ținut cont conducerea Ministerului de Interne, de toate verificările pe care le-ați efectuat și câte dintre ele au avut impact ?

Majoritatea angajaților care acum activează au fost verificați de către Serviciul Securitate Internă. Dintre aceștia, candidaturile a cel puțin 260 dintre ei au fost respinse de noi, din cauză că aveau dosare penale, sau erau vizați de anchete de serviciu, aflate în derulare. Rapoartele noastre au rămas până la urmă în vânt, întrucât conducerea ministerului nu a ținut niciodată cont de ele. Numirile în funcție au fost semnate de șeful IGP, Ion Bodrug  și de către ministrul Recean, după cum au vrut ei și nicidecum după recomandările noastre, chiar dacă erau obligați să facă acest lucru. Mai mult decât atât, ministerul nici măcar un colegiu nu are, ministrul ia singur toate deciziile.

Cei pe care i-am investigat și nu trebuiau să fie numiți în funcție, acum sunt mari șefi, iar unul dintre motive ar fi relațiile de rudenie dintre ei.

De exemplu Gheorghe Cavcaliuc este nașul copiilor șefului Spitalului Militar (n.r.: șeful Spitalului Militar, Anatolie Bulgac), acesta, la rândul lui, este nașul lui Sergiu Palihovici, iar cel din urmă este nașul Cristinei Èšărnă (CNA).

Câți comisari au fost vizați în achetele de serviciu?

Vreo 20 trebuiau să fie înlocuiți, însă numărul s-a tot simplificat până au ajuns la vreo 3-4, care au fost până la urmă concediați. Adică toți cei care erau răi, la un moment dat au devenit buni.

Cum se produce această transformare ?

Toată lumea știe. Au existat anumite indicații ca să găsesc dovezi pentru demiterea anumitor comisari, iar ulterior am aflat că, de fapt, informațiile pe care le acumulam erau folosite pentru alte scopuri decât demiterea propriu-zisă.

Apropo de comisari, pot să vă mai spun că fostul comisar de Fălești Valeriu Cojocaru, care a fost demis în urma incidentului din Pădurea Domnească, acum este șef de secție în Direcția Misiuni Speciale a MAI, iar demisia lui a fost, de facto, un joc care urma să-l acopere pe Bodrug. Schema a fost una simplă: Cojocaru a anunțat conducerea ministerului despre incident imediat cum Sorin Paciu a fost adus la spital. Ulterior, Bodrug, care era pe atunci viceministru, l-a pus pe comisar să-și asume vina că nu ar fi înștiințat pe nimeni, asigurându-l că-l va numi, cât de curând, într-o funcție mai avantajoasă. Prietenia lor se trage încă de pe băncile Academiei de Poliție, unde cei doi au fost colegi de grupă. (n.r.: reamintim că, în momentul declanșării scandalului Pădurea domnească, conducerea MAI a negat că ar fi fost informată despre incident)

Se vorbește că în minister se pot câștiga bani buni, în afara salariului legal. Cum faci, dacă vrei să faci bani în MAI?

Se fac spălări mari de bani din licitații. Vorbim aici și de cele câștigate pentru schimbarea uniformei, și de cele pentru achiziționarea mașinilor. Eu am fost membru al Comisiei de achiziții, dar am fost exclus repede când am atenționat că banii se dau unor firme care au prețuri mult mai mari decât altele, participante la licitații. Alte exemple bune sunt două proiecte, și acestea respinse de mine. Și anume, noul sediu al Inspectoratului General de Poliție, precum și proiectul de monitorizare video a traficului rutier.  Interesant mai este și faptul că, la Inspectoratul Național de Patrulare, polițiștii își semnează singuri ordine prin care își acordă chiar și câte14 mii de lei pentru asigurarea securității delegațiilor oficiale care vin în Republica Moldova. în total, într-un an, ei pot să primească și câte 60 de mii de lei din asemenea  „privilegii”.

Dacă vorbim și despre același INP. Aceasta reformă e ca și în cazul când ai altoi o mâța și cu un șoarece din care a ieșit un animal care nu știe pe cine să prindă. Poliția rutieră trebuie să fie poliția rutieră, să aibă grijă de drumuriși trafic, să fie profesionșiti și patrularea trebuie să fie patrulare, să patruleze prin curți, să asigure ordinea publică, da eu sunt toți în stradă. Unii ofițeri de la INP nici nu au permis de conducere cum ei pot să verifice permisele altora. Din cele 90 de automobile noi care le-au fost date, 30 sunt deja stricate din cauza că la volanul lor urcă anume astfel de persoane.

Este interesant faptul că prin minister bântuie diferite porecle: Ivan Turbincă (șeful IGP, Ion Bodrug), Bancomat (viceministrul Veaceslav Ceban). Dvs. ce credeți, cum se explică aceste porecle ? iată, lui Serghei Diaconu i se spune Gagarin, ministrul Dorin Recean este “alintat” Rucsac, Gicu Boevicu și așa mai departe. Evident că porclele denotă anumite trăsături ale celor care le poartă, iar angajații ministerului știu prea bine cine și ce hram poartă.

Pentru că ați pomenit mai devreme și de Centrul de Monitorizare video, este adevărat că directorul acestei noi structuri, Dan Chirița a avut antecedente penale?

Da, este adevărat. A avut deschis un dosar penal pentru acte de corupție și bineînțeles că eu l-am informat pe ministru despre acest lucru, inclusiv despre faptul că Chirița a fost condamnat de către Judecătoria Centru, în instanțele superioare a fost “spălat”. Ministrul însă, ca de fiecare dată, nu luat nici cea mai mică atitudine față de acest lucru. Cât despre acest Centru, știu că se ciocnește cu niște probleme tehnice elementare. Ei s-au apucat de ridicat pereții unei case, dar au uitat să-i pună fundamentul.

Ce rezultate avem în ceea ce privește dosarele deschise în urma operațiunilor „Nopțile albe”?

Vânt în câmp se numesc aceste acțiuni. Acum o jumătate de an i-am raportat ministrului niște informații culese de la Inspectoratul Național de Patrulare, din secția care se ocupă de luarea deciziilor pe materiale. Potrivit acelor date, mai bine de jumătate din procesele verbale întocmite sunt contrafăcute. De exemplu a fost reținută o persoană pentru consum de alcool. Procesul respectiv se distruge ulterior și întomește altul pentru depășirea vitezei, sau că a trecut la culoarea roșie. Din cele peste 4.000 de procese, jumătate sunt vândute. Pe cazul acesta, Procuratura Anticorupție a pornit un dosar penal. Mai mult decât atât, Guzun , șeful subdiviziunii respective, era propus să fie înaintat la gradul de colonel. Chiar dacă l-am informat pe ministru despre toate aceste nereguli, peste o săptămână Guzun a devenit colonel.

în general sunt trei posibilități de a scăpa de pedeapsă. 1) Persoana dă mită polițistului în momentul comiterii încălcărilor. Suma este între 300 și 500 de euro. 2) încep negocierile în așa numitul cabinet 100 al Inspectoratului Național de Patrulare și 3) se falsifică datele la etapa urmăririi penale.

Ce reacții a avut ministrul la toate aceste sesizări?

La început era liniștit, mai târziu însă am observat că începe să se enerveze, să se înnegrească. în ultima perioadă de fiecare dată când intram la el cu vreun raport, nu ieșeam de acolo fără a se începe o discuție aprinsă.

Mai mult decât atât, au existat o mulțime de anchete de serviciu pe care le deschideam, iar apoi primeam ordin de la ministru să nu le mai continui Câteva dintre ele au fost legate de activitatea misiuniunilor speciale: am primit o sesizare de la doamna, potrivit căreia angajații Direcției a 5-a au falsificat dosarul soțului ei și este arestat în Ucraina pentru jaf. Am pornit anchetă, dar am primit indicații să n-o mai continui. Am primit o altă sesizare de la un ofițer de urmărire penală căruia din nou i s-a falsificat dosarul. Un alt dosar este tentativa de omor a buisnessmanului Anatol Stati, care, cred eu, este un om de treabă, dar care din nou este dus în eroare. Probabil știți și cazul lui Andrei Baștovoi, despre care eu nu știu dacă a lucrat împreună cu Stati sau nu, dacă a furat Baștovoi de la Stati sau nu, dar în cadrul unei achete de serviciu nu am văzut nicio probă concludentă că Baștovoi ar fi comandat omorul lui Stati, pentru care stă acum închis. Eu nu am investigat cazul pentru că nu sunt procuror, dar din informațiile operative, eu asta am dedus. Mai departe, din nou s-a implicat Direcția a 5-a, printr-un fost angajat de-al meu – Ciugureanu, care-i un băiat de treabă și nu înțeleg de ce s-a băgat în mocirla asta. Deci sunt trei dosare penale în care participă unul și același om (n.r.: Ciugureanu) și tot timpul este același scenariu, nici măcar nu schimbă scenariul.

Ca să revin la cazul de la Odesa, când Vladimir Ghimpu a fost arestat pentru comiterea unui jaf. Ce are poliția Republicii Moldova cu infracțiunile de la Odessa. Când lucram în Poliția Criminală, am avut multe cazuri când prindeam criminali originari din altă țară. în aceste cazuri vin organele din țara respectivă, preiau materialele și se continuă cauza. în cazul nostru, trei angajați de la Misiuni speciale au fost de șapte ori la Odessa. în aceeași mașină erau și acuzatul Vladimir Ghimpu și angajații din direcția a 5-a și agentul sub acoperire (n.r.: devenit ulterior singurul martor al acuzării). Cum înțelegem asta? Până la urmă Ghimpu a fost arestat tot de dânșii, împreună cu poliția din Odessa, iar unul dintre cei care mergeau (cu ei), agentul sub acoperire, este martor în dosar (n.r.: Ciugureanu). Ce are Republica Moldova cu un jaf simplu, dintre care se petrec cu sutele în alte state. Eu categoric am primit indicații să nu fac anchetă de serviciu, dar eu am făcut, după care ministrul mi-a mai ordonat încă o dată să nu continui ancheta asta de serviciu. Cazul a fost transmis la procuratură, dar a fost pus la murat.

Tot în dosarul acesta, eu cred că ei au greșit obiectul: Mihai Ghimpu are un verișor care se numește Vladimir Ghimpu, dar acest Vladimir Ghimpu, care a fost reținut, nu este rudă cu liderul PL. Au confundat ținta.

O altă anchetă a fost pornită pe cazul unor polițiști care aduceau aur prin contrabandă, din Turcia, în Republica Moldova și îl realizau în magazinele specializate. A fost pornit dosar penal de către Procuratura Anticorupție, am efectuat în jur de 20 de percheziții, în urma cărora am ridicat în jur de 100 de kg de aur. Cineva a câștigat în instanță și i-a fost întors aurul, din alte părți am primit și eu indicații să întorc aurul înapoi. Mai departe nu știu ce s-a întâmplat cu dosarul, pentru că nu m-am mai implicat.

Ce ne puteți spune despre lista lui Livădaru și despre baza de date a agenturii?

Nu prea cred că Livădaru ar fi făcut asta, însă referitor la bază – a fost un dezastru. 17 persoane aveau acces la calculatorul în care se păstra baza agenturii și tot acel calculator era folosit pentru întocmirea diferitor acte, anchete de serviciu și altele. Eu cred că cel puțin la 5 dintre aceste 17 persoane, această listă există și acum mergi și caută la care dintre ei este.

Unele din problemele pe care le-ați punctat mai sus au fost sesizate și de către deputații PLDM, la comanda cărora au fost inițiate mai multe controale și care, mai nou, au solicitat demisia lui Recean. Ce interes credeți că au aceștia să demită o persoană susținută de propriul partid ?

în primul rând nu a fost doar acest control, iar informațiile pe care le-a anunțat deputatul comunist Alexandru Petcov sunt în mare parte adevărate. în curând deputații vor trebui să meargă prin țară, pentru că se apropie alegerile, și nu au ce rezultate să pună pe masa elecoratului. Toți oamenii din minister sunt ai PLDM-ului și atunci ei trebuie să dea explicații pentru ce s-a făcut, dar mai ales pentru ce nu s-a făcut, până acum. Când vorbim despre reparația sediilor putem face trimitere doar la 4-5 clădiri din teritoriu, inaugurate cu mare fast, și la Inspectoratul Național de Patrulare, pentru care s-au cheltuit 20 de milioane de lei, dintre care 4 milioane doar pentru sistemul de telecomunicații. Păi, ce, i-au pus cablu de aur ? în rest, polițiștii, cum au cumpărat toc și hârtie, așa cumpără și mai departe.

Cât credeți că mai rezistă Recean în fruntea Ministerului de Interne?

Până pe 15 mai, pentru că pe 14 mai este ziua mea și poate îmi face un cadou și pleacă până la această dată. Vreo trei luni în urmă am făcut niște calcule și mi-a ieșit jumătate lunii mai și asta, apropo, i-am spus-o și lui.

Puteți accesa interviul integral în format video, mai jos.