Miercuri, 22 Noiembrie 2017 | Login
Notice: Undefined property: stdClass::$numOfComments in /hermes/bosnaweb20a/b2716/ipg.plusfmmd/contracoruptiei/components/com_k2/views/item/view.html.php on line 264
Cum se pierd terenurile publice din Chișinău: afacerea Terenuri pentru familii nou-create

Cum se pierd terenurile publice din Chișinău: afacerea Terenuri pentru familii nou-create

în ultimii trei ani, zeci de terenuri situate în zonele centrale ale Capitalei au ajuns, prin anumite scheme dubioase, în mâini private. Fără licitație, dar nu fără concursul unor funcționari din cadrul Primăriei Chișinău, a unor judecători, avocați și executori judiciari. Fiecare teren pierdut valorează zeci de mii de euro. Reprezentanți ai primăriei și membri ai Consiliului Municipal se învinuiesc reciproc sau dau vina pe legislația imperfectă și pe judecători, care s-ar „substitui ilegal administrației publice locale”. Problemele sunt cu barbă, schemele sunt cunoscute de ani buni, iar pierderile de pe urma înstrăinării ilegale a patrimoniului public sunt de miliarde, spun unii experți. Cu toate acestea, nicio structură de stat nu a făcut până acum propuneri de modificare a legislației pentru a stopa fraudarea patrimoniului public.

O schemă, aparent simplă, de preluare a terenurilor publice funcționează de ani buni fără abateri în Capitală. Arhitecții schemei utilizează cu abilitate prevederile din legislație. Acaparate sub pretextul dreptului la construcția casei garantat de lege pentru familiile nou-create, terenurile obținute gratuit sunt ulterior vândute de câteva ori în decurs de un an. întreg procesul este tras la indigo: aceiași actori, aceleași texte și formulări – de la depunerea cererii la primărie până la hotărârile instanțelor de judecată și înregistrarea dreptului de proprietate la Cadastru. Terenurile luate prin astfel de scheme se află în zone ultrascumpe și sunt perfecte pentru construcția unor cartiere rezidențiale. Interesul sporit pentru astfel de terenuri este justificat de profiturile enorme care pot fi obținute în urma construcției blocurilor de locuit – cel puțin un milion de euro la o clădire cu șapte etaje, spun experții de la Centrul Analitic Expert-Grup.

Pasul 1: Solicitare către Primărie

Cum funcționează totul? Arhitecții schemei identifică terenul ce urmează a fi acăpărat, situat, de regulă, într-o zonă centrală a orașului, unde poate fi ridicat un bloc de locuit. Apoi sunt identificați interpușii – familii tinere care, conform documentelor, nu au locuință în Chișinău. Tinerii căsătoriți solicită Consiliului Municipal Chișinău (CMC) teren pentru construcția casei de locuit. în cerere se face referire la prevederile Codului Funciar, articolul 11, care garantează familiilor nou-create dreptul la un loc de trai sau la îmbunătățirea condițiilor locative. CMC fie nu răspunde, fie că respinge solicitarea, invocând lipsa de fonduri sau faptul că terenurile pentru construcție pot fi înstrăinate doar prin licitație publică. Åži astfel edilii parcă s-ar spala pe mâini. Procesul însă se derulează în continuare după un plan bine stabilit.

Pasul II: Instanța de judecată

Åži într-un caz și în altul, în termen de o lună, tânăra familie atacă CMC în judecată. Dacă în mod obișnuit procesele de judecată durează ani de zile, în aceste cazuri instanța acționează surprinzător de repede – în numai o lună reclamanții se aleg cu o decizie definitivă prin care CMC este obligat să le atribuie teren pentru construcția casei. Primăria, în cele mai dese cazuri, nu atacă încheierea judecătorului sau o face cu întârziere.

Pasul III: Identificarea terenului și punerea sechestrului

Primăria nu îndeplinește hotărârea instanței și în schemă intră executorul judiciar, care, „pentru a asigura acțiunea” pune sechestru pe un teren public – cel identificat de autorii schemei. în majoritatea cazurilor pe care le-am investigat participă aceiași executori judiciari.

Pasul IV: Instanța substituie municipalitatea

Odată ce au identificat terenul, care este sechestrat, reclamanții se adresează din nou instanței de judecată cu cererea de „schimbare a ordinii de executare a hotărârii instanței”. Adică, instanței i se cere să atribuie direct terenul pe care s-a pus sechestru, fără a aștepta decizia Primăriei. în cerere, ATENÅ¢IE!, este indicat codul cadastral al terenului pe care tânăra familie dorește să-și construiască casă de locuit (!). Decizia instanței este aceeași în toate cazurile, iar textul e următorul: â€žSe admite cererea lui X. Se schimbă ordinea de executare a hotării Curții de Apel nr. Y din data Z privind atribuirea familiei cetățeanului X a terenului destinat construcției casei de locuit individuale, ca familie nou formată…”. Mai departe instanța își atribuie rol de gestionar de fonduri funciare și decide, cu text deschis, alocarea terenului, indicând numărul cadastral și obligând Oficiul Teritorial Cadastral (OTC) să înregistreze dreptul de proprietate pe numele persoanei X.

Pasul V: înstrăinarea

Mai departe este utilizat același scenariu în toate cazurile. Terenul luat gratuit – în cel mai bun caz contra unei sume mizere, de câteva sute de lei (prețul nominal calculat conform legislației) – este vândut în mai puțin de o lună de la înregistrarea la Cadastru, evident, la preț de piață. Apoi terenul este vândut încă o dată și încă o dată, ca apoi să ajungă în proprietatea celui care l-a jinduit. Schema este binegândită, întrucât cel de al treilea cumpărător se consideră de bună credință și nimeni nu-l poate acuza că a fost implicat într-o schemă dubioasă.

Terenuri din strada Albișoara, sectorul Centru

Două terenuri învecinate din strada Albișoara au ajuns în proprietatea a două familii tinere prin schema descrisă mai sus. Ambele familii au solicitat în mod separat teren pentru construcția casei, iar Consiliul Municipal Chișinău a refuzat să le satisfacă cererea, menționând că terenurile din proprietatea municipiului se înstrâinează doar prin licitații publice. După aceasta, cele două cazuri parcurg o cale identică – același executor judecătoresc pune sechestru, în aceeași zi, pe ambele loturi, în instanța de judecată, același magistrat judecă ambele cazuri, iar Primăria Chișinău, în ambele cazuri, nu atacă încheierea judecătorului. Ulteror cele două terenuri alăturate sunt vândute de două ori unora și acelorași persoane. Dar să vedem cum s-au derulat lucrurile în fiecare caz în parte.

Cazul Sturza

Andrei și Ana Sturza au solicitat în 2011 teren pentru constructia casei, motivând că sunt tineri căsătoriți si au nevoie de loc de trai. La 21 octombrie 2011 Consiliul Municipal refuză să aloce teren tinerilor căsătoriți. Aceștia imediat atacă CMC-ul în judecată. în mai puțin de o lună, la 15 decembrie 2011, obțin o decizie favorabilă a Curții de Apel Chișinău, care obligă CMC să le atribuie „teren pentru construcția casei în intravilanul municipiului Chișinău”. CMC nu a executat decizia instanței și tânăra familie depune o nouă cerere, deja în Judecătoria Centru, pentru „schimbarea modului de ordine de executare a deciziei CA din 15 decembrie 2012”. Judecătorul Serghei Namașco, în motivarea deciziei, face apel la CEDO și notează că: „instanța de judecată constată că eschivarea debitorului de a executa hotărârea CA constituie o ingerință a dreptului lui Ana și Andrei Sturza garantat de art.6, art.1 Protocol 1 CEDO și consideră necesar de a schimba modul și ordinea de executare a hot din 15.12.11, pentru a asigura lui Ana și Andrei Sturza un trai decent, așa cum reclamă prevederile at 27 al Constitutiției R.Moldova și art 10 Cod cu privire la locuinte”. în Hotărârea din 7 iunie 3013, Serghei Namașco decide â€ž… A transmite în proprietatea creditorilor Ana și Andrei Sturza dreptul de proprietate asupra lotului de teren situat în municipiul Chișinău, str. Albișoara, cu suprafața de 0,06679 ha cu nr.cadastral 0100418292. A obliga OCT Chișinău să înregistreze dreptul de proprietate după Ana și Andrei Sturza asupra lotului de teren…”

La 12.07.2013, cei doi înregistrează la Cadastru drepturile asupra terenului din strada Albișoara. în numai o lună, terenul este vândut (!). Cumpărătorii sunt Dumitru Rusu și Sanda Rusu, care apar în calitate de cumpărători și la alte terenuri. La mai puțin de un an, în iunie 2014, se produce o a doua tranzacție. Terenul este din nou vândut. De remarcat că terenul dat se află în zonă de parc, la strada principală Albișoara, în fața unui bloc de locuit, unde nu sunt case particulare. Costul unui teren similar în aceasta regiuue este de cel puțin 60-80 mii euro, potrivit experților imobiliari.

Cazul Rusu

Un caz trans la indigo este cel al lui Alexandru Rusu și vizează un lot alăturat celui solicitat de soții Sturza. Alexandru Rusu solicită de la Primăria Chișinău, după aceeași schemă, un lot de teren pentru constructia casei. La 5 decembrie 2012 Primaria refuză. Urmează cererea în judecată. întro lună cererea este pusă pe rol și în mai puțin de o lună, la 27 februarie 2012, Curtea de Apel Chișinău declară ilegal refuzul CMC și obligă autoritatea municipală să-i acorde lui Alexandru Rusu si familiei sale„în conformitate cu art. 11, Cod Funciar, un sector de teren din intravilanul municipiului Chișinău cu suprafața de 0.04 ha – 0,07 ha pentru construcția casei de locuit particulare”. Primăria nu execută decizia instanței, iar Alexandru Rusu împreună cu executoru identifică un teren, tot pe strada Albisoara, pe care se impune sechestru.

Atât în cazul Rusu, cât și în cazul Sturza intervine același executor judecătoresc – Igor Doroftei, care pune sechestru pe al doilea teren, alăturat celui sechestrat la cererea familie Sturza. Sechestru este aplicat în ambele cazuri în aceeași zi – 26 iunie 2012. Așa se întâmplă că cererile celor doi pretendenți la terenuri publice pentru construcția casei de locuit în vederea schimbării modului și ordinei de executare a hotărârii Curții de Apel Chișinău sunt examinate în aceeași zi, la 7 iunie 2013, de către același judecător – Serghei Namașco (!). Textul celor două hotărâri este identic (!), cu execepția numelui reclamantului. Evident, dispoziția este similară celei emise în cazul Sturza: „A transmite în proprietatea creditorului Rusu Alexandru și membrilor familiei dreptul de proprietate asupăra lotului de teren situat în municipiul Chișinău str. Albisoara cu suprafața de 0,069 ha cu nr. cadastral 0100418291, cu incasarea de la Alexandru Rusu în contul debitorului a sumei de 835,62 lei”.

înscrierea la Cadastru, ca și în cazul Sturza, se face în aceeași zi – 12.07.2012.

în numai două săptămâni, la 30 iulie 2013, ambele loturi sunt vândute unora și acelorași persoane – soții Rusu Dumitru și Sanda, iar în mai puțin de un an ambele terenuri sunt vândute din nou, în aceeași zi, 12 iunie 2014. Cumpărătorii sunt aceeși în ambele cazuri – soții Ceaicovschi, așa cum arată înscrisurile de la Cadastru.

Terenuri în strada Trandafirilor, Botanica

Alte două terenuri, la fel, învecinate, din strada Trandafirilor, o zonă ultrascumpă din Capitală, sunt preluate, după schema descrisă mai sus. Soarta celor două terenuri se decide în aceeași zi, de către aceeași instanță de judecată. Curtea de Apel Chișinău admite, la 25 martie 2013, cererile a două persoane diferite Cebotari și Coșulean, cărora CMC le-a refuzat repartizarea loturilor de teren pentru construcția casei, și decide să li se acorde terenuri în strada Trandafirilor. Ambele terenuri sunt înregistrate la Cadastru în aceeași zi, la 24 mai 2013. La mai puțin de o lună, tot în aceeași zi – 13.06.2013, ambii proprietari vând terenul. Cumpărătorii sunt persoane cu vârsta de peste 70 de ani. în primul caz este o familie din Chișinău, iar în al doilea caz – o bătrână din orașul Bălți. Ultima, la 6 ianuarie 2014, a grevat drepturile patrimoniale SRL Wall Coninvest &CO. Iată cum s-au derulat și aceste două cazuri:

Cazul Cebotari

Alexandru Cebotari s-a căsătorit în mai 2012. în aceeași lună depune, la CMC Chișinău, o solicitare nr. C-4744/12, prin care cere să i se atribuie un lot de teren. CMC, în răspunsul său, le solicită tinerilor căsătoriți, să prezinte copiile buletinelor de identitate și dovada că au nevoie să-și îmbunătățească condițiile de trai. Alexadru Cebotari nu se mai obosește să îndeplinească cerințele CMC, și, la 1 iunie 2012, se adresează în judecată, pe motiv că „răspunsul CMC este ilegal, deoarece acest drept este garantat de lege” și cere instanței „să recunoască ilegal răspunsul CMC cu num.01/1-09-1142 din 18 mai 2012 și să oblige CMC să-i acorde familiei sale un sector de teren în intravilanul municipiului Chișinău pentru construcția casei de locuit”. Curtea de Apel admite cererea și în doar trei săptămâni(!), la 25 iunie 2012, pronunță încheierea prin care obligă CMC să aloce familiei Cebotari teren pentru construcția casei. Aceasta hotărâre nu este contestată de reprezentanții CMC și decizia intra în vigoare la 4 septembrie 2013. CMC însă nu excută hotărârea instanței și reclamatul depune, la 16 ianuarie 2013, o nouă cerere prin care solicită Curții de Apel Chișinău schimbarea modului și ordinii de executare a hotărârii CA din 25 iunie 2012. La 25 martie 2013, CA admite cererea și „transmite în proprietatea lui Alexandru Cebotari lotul de teren cu suprafața de 0.07 ha nr.cadastral 0100101870 din strada Trandafirilor, municipiul Chișinău, cu încasarea din contul lui Alexandru Cebotari în beneficiul CMC prețul normativ al lotului de 821,75 lei” (!). Prețul de piață al acestui lot în această regiune, potrivit experților imobiliari, este de minimum 60 mii de euro. De data aceasta, CMC atacă cu recurs, menționând că prima instanță a emis o încheiere bazată pe aplicarea incorectă a normelor de dret procesual. Completul Colegiului civil, comercial și de contecios administrativ al CSJ consideră recursul CMC „neîntemeiat și care urmează a fi respins ca fiind depus tardiv”. „La depunerea recursului în afara termenului legal, recurentul nu a solicitat repunerea recursului în termen și nu a prezentat probe ce ar justifica imposibilitatea îndeplinirii actului în termen”, se menționează în hotărârea CSJ din 3 iulie 2013, prin care este lăsată în vigoare decizia CA din 25 martie 2013. Completul de judecători este format din Svetlana Novac, Ion Vîlcov și Tatiana Vieru.

Ce se întâmplă mai departe cu terenul? Alexandru și Nadejda Cebotari își înregistrează drepturile de proprietate la 24 mai 2013, fără să aștepte decizia ultimei instanțe , de parcă ar fi cunoscut care va fi verdictul. în mai puțin de o lună, la 10 iunie 2013, terenul este vândut altei persoane, conform contractului de vânzare-cumpărare înregistrat la Cadastru. Noii proprietari sunt o familie de pensionari cu vârta de 71 si 76 de ani.

Cazul Coșulean

Åži lui Coșulean Vasile, CMC refuză să-i aloce teren pentru construcția casei. Urmează procesul de judecată. La 9 februarie, 2011, CA Chișinău obligă CMC să-i dea teren familiei nou-create. La 28 februarie, aceeași instanță trimite spre executare CMC Chișinău Hotărârea, iar la 17 martie Directia juridică a Primăriei o adresează spre executare. Coșulean însă nu așteaptă ca CMC să execute hotărârea instanței și la 25 martie ataca CMC la Curtea de Apel privind neexecutarea deciziei judecătorești. La 12 decembrie 2012, Coșulean depune o cerere privind schimbarea modului de executare a hotărârii judecătorești și instanța în numai o lună admite cererea și îi atribuie lui Vasile Coșulean lot de teren în strada Trandafirilor.

După cum se vede din planul cadastral în această regiune nu sunt case particulare, iar cele două terenuri sunt perfecte pentru construcția unui cartier rezidențial.

Terenuri din strada Trifan Baltă, Telecentru

Alte două terenuri învecinate, altă zonă destul de scumpă din Captală. De data aceasta, la Telecentru, în regiunea străzii Trifan Baltă. Două familii diferite, același scenariu de derulare a cazului. în final cele două terenuri alăturate ajung în proprietate unui agent economic.

Cazul Barbula

Familia Barabula intră în posesia terenului de 0, 07 ari din strada Trifan Baltă la 8 august 2013, având la bază încheierea Judecătoriei Centru din 26 iunie 2013. Cazul s-a consumat la prima instanță, prin urmare Primăria nu a atacat decizia instanței. în nici două săptămâni de la intrarea în drepturile de proprietate, la 19 august, terenul este vândut, iar până la sfârșitul lunii terenul este vândut a treia oară.

Similar decurge și cazul terenului alăturat din strada Trifan Baltă. Acesta este obținut, întrun final, tot prin proces de judecată, de către familia Dudnic. Aceasta înregistrează dreptul de proprietate asupra terenului la 14.02.2014, în baza hotărârii Judecătoriei Botanica din 5 noiembrie 2013, ceea ce denotă că nici în acest caz CMC nu a atacat decizia instanței de judecată și cazul s-a consumat, la fel ca și cel descris anterior, la prima instanță.

Terenul obținut de familia Dudnic este vândut la numai o săptămână de la înregistrarea la Cadastru. Noul proprietar este domiciliat în regiunea transnistreană. La 8 august anul curent, terenul este vândut a treia oară, la fel ca și terenul din vecinătate.

în final cele două terenuri învecinate de 0,07 ha și 0,05 ha intră, în aceeași zi, în proprietatea unui agent economic. La 19 septembrie 2014, ambele terenuri sunt cumpărate de SRL Melenvit Prim, cu sediul în strada Muncești, 623.

Teren pe strada Vasile Lupu, Buiucani

Cazul Cașu

Alte terenuri, alt sector, la fel de scump pe piața construcțiilor. De data aceasta este sectorul Buiucani. Solicitantul de teren – Sergiu Cașu, un tânăr familist care depune, la 30 septembrie 2011, o cerere șa CMC, solicitând un lot de teren pentru construcția casei familiei nou-formate în baza art.11 din Codul Funciar. CMC refuză să-i satisfacă cererea. în nicio o lună de la depunerea cererii la Primărie, Cașu acționează CMC în judecată. în mai puțin de o lună, la 3 noiembrie, CA Chișinău admite cererea lui Cașu și „obligă CMC să-i atribuie familie nou-formate pentru construcție individuală în intravilanul municipiului Chișinău”. Recursul declarat de CMC „a fost restituit ca fiind depus cu omiterea termenului de prescripție” și decizia CA a devenit irevocabilă. CMC nu execută decizia instanței și Sergiu Cașu acționează în judecată, după aceeași schemă, solicitând „schimbarea ordinii de executare a hotărârii CA din 03.11.2011 privind atribuirea terenului”. Judecătoarea Marina Guzun face, ca și ceilalți judecători, referință la CEDO: „instanța conchide că prin admiterea acestei cereri s-ar exclude condamnarea R.Moldova la CEDO pentru neexecutarea în termen a unei hotărâri judecătorești”. La 30 octombrie 2012, CA admite cererea reclamantului și „îi atribuie lui Sergiu Cașu terenul cu numărul cadastral 0100515259 situat pe adresa municipiul Chișinău, sr. Vasile Lupu, cu suprafața de 0,0638 ha”.

Ce se întâmplă mai departe cu terenul? La 11 decembrie 2012, Sergiu și Ludmila Cașu își înregistrează la OCT dreptul de proprietate asupra terenului din strada Vasile Lupu. în numai 3 zile (!) terenul este vândut , contractul de vanzare cumparare fiind perfectat la 14.12.2012 pe numele lui Carp Oleg si Carp Cristina. La 7 luni, terenul este din nou vândut, deja împărțit în două, conform contractelor, încheite la 1 august 2013. în luna mai 2014, cei doi proprietari ai terenului grevează drepturile asupra terenului Societății Comerciale JILA & COM SRL, cu sediul în strada Constructorilor, 39. Terenul obținut absolut gratuit devine perfect valabil pentru construcția unui bloc de locuit. Dacă terenul dat ar fi fost vândut în cadrul unei licitații publice, în bugetul Capitalei ar fi intrat cel puțin 40-50 mii de euro, spun experții imobiliari.

Edilii capitalei sunt surzi la semnalarile subalternilor

Acum câteva luni, șeful Direcției Funciare a Primăriei Chișinău, Nicolae Crăciun, ne spunea că multe terenuri sunt pierdute foarte ușor din cauză că juriștii din cadrul Primăriei Chișinău nu atacă cu apele sau recurs hotărârile instanțelor, nu se prezintă la ședințele de judecată sau depun tardiv recursul. „Am prezentat și o listă cu zeci de decizii în care CMC a pierdut procesele din cauză că Direcția Juridică nu și-a onorat obligațiunile, iar în ultimii ani am făcut mai multe sesizări, note informative către primar și secretariatul CMC, dar nu s-a schimbat nimic. Primăria contnuă să piardă procesele, iar terenurile să ajungă fără licitație în sectorul privat. Direcția noastră a înaintat propuneri ca să fie instituită o comisie de control juridic, după modelul Cehiei, ca să fie instituit un sistem de control a dosarelor în care este implicată primăria. în Cehia, dacă reprezentanții legali ai Primăriei pierd procesul în prima instanță, raportează în mod obligatoriu comisiei, care decide cine se face vinovat de pierderea procesului și stabilește pașii următori. La noi nu se întâmplă nimic dacă se pierd procese de judecată și zeci de terenuri ajung astfel în proprietate privată”, a declarat Nicolae Crăciun. Nicolae Crăciun spune că direcția pe care o conducea a pregătit și o modifcare la proiectului Codului Funciar, ca să se interzică repunerea în circuitul civil a terenurilor alocate familiilor tinere sau altor categorii care beneficiază de facilități.

Drept dovadă, Nicolae Crăciun ne-a arătat un teanc de sesizări făcute în ultimii trei ani către conducerea CMC și a Primăriei, rămase fără răspuns. Iată câteva din ele:

6 mai 2011 Directorul Direcției generale Arhitectură, Urbanism și Relații funciare (DGAURF), Vlad Modârcă, trimite o notă de serviciu pe numele secretarului CMC în care se menționează „Vă aducem la cunoștință că în adresa Direcției, parvin adresările Direcției Asistență juridică prin care se remit hotărârire Curții de Apel Chișinău, privind obligarea CMC de a atribui în propiretate privată terenuri pentru construcția caselor de locuit particulare. Hotărârile în cauză nu sunt contestate și ni se remit nouă după omiterea termenului de contestare prevăzut de lege. Având în vedere că CMC nu a împuternicit reprezentantii Direcției asistență juridică cu dreptul de a decide de a contesta sau nu actele judecatoresti adoptate în detrimentul intereselor autorităților publice locale, solicităm să vă implicați în problema abordată, pornind de la competența reglementată de art.39 al Legii privind administrația locală”

27 iulie 2011 Directorul interimar al DGAURF, Radu Blaj, scrie în adresa secretariatului CMC că la 14.05.2011, Curtea de Apel Chișinău a admis cerera Irinei și lui Octavian Rău împotriva CMC privind obligarea atribuiri unui lot de pământ pentru proiectare și construcția casei particulare. Hotărîrea în cauză nu a fost contestată.

întro altă notă de serviciu, Radu Blaj semnalează despre cererea lui Valeriu Chiperi împotriva CMC. Instanța de judecată a obligat CMC să-i atribuie un lot de pământ pentru proiectarea și construcția unei case de locuit. Reprezentantul CMC nu a contestat hotărârea instanței. Se solicită investigarea cazului.

O altă notă emisă în aceeasi zi vizează dosarul Catalina Glaschevici împotriva CMC privind atribuirea unui lot de pământ pentru construcția casei. Aceasta, în pofida faptului că persoana respectivă avea viza de reședință în comuna Stăuceni. Nici în cazul dat hotărârea instanței nu a fost contestată.

22.02.2012 Åžeful Directiei Funciare din cadrul DGAURF, Nicolae Crăciun, trimite o notă de serviciu în adresa primarului Dorin Chirtoacă și a CMC privitor la decizia instanței prin care CMC este obligat să-i atribuie lui Serghei Tabuncic un lot de pământ pentru construcția casei de locuit particulare. Decizia instanței „emisă la 16.06.2011 n-a fost contestata, prin nota de serviciu din 1.09.2011, am solicitat investigarea cazului dat”, se menționează în nota respectivă.

22.03.2012 Notă de serviciu adresată de Nicolae Crăciun Primarului Dorin Chirtoacă și secretariatului CMC: „CMC a fost obligat prin decizia Curtii de Apel din 03.11.2011 să-i atribuie cetățeanului Sergiu Cașu un lot de pământ pentru construcția casei. Hotărârea instanței a fost contestată la data de 10.01.2012, peste termenul prevăzut de lege”.

16 octombrie 2012 Nicoale Crăciun semnalează secretriatului CMC despre alte trei cazuri: „Solicităm să investigați cazurile de necontestare a Hotărârilor Curții de Apel Chișinău, ilegale, remise spre executare de Direcția asistență juridică, care flagrant încalcă drepturile administrației publice locale de gestionare a proprietății municipale și să înaintați propuneri de rigoare Primarului General al municipiului Chișinău”.

întâmplător sau nu, dar în septembrie curent, Nicolae Crăciun a fost demis din funcție de către Primarul capitalei Dorin Chirtoacă. Reprezentantul Primăriei este cercetat întrun dosar penal, instrumentat de CNA, despre care nu cunoaștem prea multe detali.

Edilii capitalei recunosc că în Primărie există corupție

Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, recunoaște că în Primărie este un nivel înalt de corupie și admite că unele terenuri din patrimoniul municipal ajung în mod dubios în proprietate privată, dar spune că repartizarea terenurilor constituie o problemă mai veche, care a început încă în anii 90. Explicația constă în prețul înalt al terenurilor din capitală, prețul pentru un ar variind de la 10 la 20 de mii de Euro.

Potrivit lui Dorin Chirtoacă, anume „pentru implicarea în scheme frauduloase de repartizare a terenurilor municipale pentru construcții a fost schimbată conducerea Direcției arhitectură și urbanism și a fost destituit din funcție șeful Direcției funciare, care este cercetat penal de către CNA pentru corupție pasivă”. Primarul capitalei a spus că vede soluționarea problemei în angajarea persoanelor cu integritate în domeniul respectiv, o monitorizare mai strictă a repartizării terenurilor, cât și în anularea drepturilor pentru unele organizații de a lua cu titlu gratuit terenuri pentru construcția blocurilor locative. Primarul a mai adăugat că s-au înaintat propuneri de modificare a legislației, dar nu și-a putut aminti când și ce modificări au fost propuse.

Viceprimarul capitalei Nistor Grozavu spune că judecătorii iau decizii abuzive, că în mai multe cazuri își atribuie funcțiile organului de decizie municipal și alocă terenuri, dar admite că și Direcția juridică a primăriei pe alocuri nu-și face bine treaba. „Trebuie să examinăm fiecare caz în parte ca să vedem unde s-a greșit. Sunt mai multe cazuri dubioase, în care firme necunoscute ajung să obțină terenuri prin procese de judecată. Trebuie să vedemcine și unde a greșit”, a declarat Nistor Grozavu.

Cancelaria de Stat nu poate face nimic

Reprezentanți ai Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, abilitat cu dreptul de a supraveghea legalitatea activității administrației publice locale, spun că nu pot face nimic în astfel de cazuri.

Iancu Å¢urcanu, întro ședință a serviciilor desconcentrate

„Totul se decide în procese de judecată. E greu să monitorizezi acțiunea Consiliului Municipal, să poți sesiza la timp abuzurile. Deciziile CMC ajung la noi cu întâriere. Dacă constatăm depășiri ale atribuțiilor sau abuzuri și sesizăm CMC, de cele mai dese ori nu primim un răspuns sau îl primit cu întârziere. Suntem nevoiți să mergem în proces de judecată, iar în instanță procesele durează cu anii. Până obținem o decizie, terenul este vândut de câteva ori. Åži-apoi legislația actuală nu prevede pedepse pentru deciziile colectve și aproape că nu putem trage la răspundere primarii și cu atât mai mult membrii consiliilor municipale. La moment avem câteva zeci de dosare pe rol în care am atacat deciziile CMC și ale Primarului Dorin Chirtoacă, însă, chiar dacă obținem câștig de cauză, nu se schimbă nimic, aceleași abuzuri continuă”, ne-a declarat Iancu Å¢urcanu, șeful Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

La CNA – dosare multe, condamnări niciuna

La Centrul Național Anticorupție ni s-a comunicat că la moment în proces de investigare sunt mai multe epizoade legate de atribuirea terenurilor din proprietatea municipală prin procese de judecată, dar nu ni s-au oferit detalii. Dintrun răspuns al CNA aflăm că “în perioada anilor 2009-2014, în privința factorilor de decizie și ai Consiliului Municipal Chișinău au fost pornite 51 cauze penale, iar conform competenței de la alte organe de urmărire penală în adresa CNA pentru efectuarea urmăririi penale au parvenit alte 15 cauze penale. Din numărul total de cauze penale instrumentate, în instanța de judecată cu rechizitoriu au fost expediate 7 dosare. în 19 cauze penale, în baza ordonanței procurorului, urmărirea penală a fost clasată. în 3 cauze penale, în baza ordonanței procurorului , urmărirea penală a fost suspendată, în legătură cu neidentificarea persoanei care poate fi pusă sub urmărire. La situația din 1 august 2014, ca restanță, în procedura organului de urmărire penală al CNA se aflau 29 cauze penale, în cadrul cărora obiect al investigațiile au constituit ilegalități comise de către factori de decizie din Primăria municipiului Chișinău și instituțiile di subordinea acesteia”.

Centrul Național Anticorupție ne-a oferit și o listă cu dosare trimise în judecată în ultimii cinci ani în care erau vizați angajați ai Primăriei Chișinău.

în apele tulburi se prind pești mari

Centrul Analitic Expert Grup a constatat întrun studiu făcut public în mai anul curent, că problemele legate de pierderea terenurilor publice prin diferite scheme dubioase persistă de ani buni. în anii 2011-2014, peste 120 de loturi de teren cu o supărafață de peste 320 de hectare au fost ocupate ilegal, îngrădite sau edificate construcții ilegale sau ușor demontabile. Prejudiciul adus Chișinăului în ultimii patru ani este de cel puțin 50 de milioane de lei, dacă aceste terenuri ar fi fost privatizate la preț normativ. Dacă ar fi fost vândute la prețul real, de piață, în bugetul muncipal ar fi intrat cel puțin 750 de milioane de lei, afirmă autorii studiului. Multe probleme sunt cauzate de netransparență și lipsa informației despre înregistrarea terenurilor, determinarea destinației și schimbarea destinației, e de părere expertul Igor Guțan: „Lipsește registrul terenurilor în care să fie informația despre câte terenuri avem și caracteristicile acestora, amplasarea zonală, câte dintre ele pot fi privatizate, care sunt cele deja privatizate și care sunt cele arendate”.

Avocatul Stanislav Pavlovschi, fost judecător la CEDO, spune că dacă se atestă că anumite prevederi din legislație lasă portițe pentru abuzuri, legea se amendează imediat și se elimină orice situație care ar genera abuzuri, pierderi pentru bugetul public, încălcări ale anumitor drepturi etc.

„Este ne neînțeles faptul că toți cunosc despre existența, funcționarea unor eventuale scheme frauduloase în care ar fi implicați judecători și funcționari publici, dar nu se face nimic pentru a le curma. Pentru orice infracțiune comisă trebuie să existe pedeapsă, iar cei vinovați mai devreme sau mai târziu trebuie să fie trași la răspundere. Vedem exemplul României – acum sunt trimise pe banca acuzaților și condamnate persoane care se credeau de neatins. Asta se va întâmpla și în Moldova, odată ce a ales cale integrării europene”, susține avocatul Stanislav Pavlovschi.

Potrivit studiilor realizate de „Expert-Grup”, municipalitatea a pierdut în ultimii cinci ani peste un miliard de lei din cauza gestionării frauduloase a patrimoniului public. Doar în anii 2010-2014, au fost ocupate ilegal 300 de hectare de teren, iar bugetul municipal a suportat pierderi de cel puțin 500 milioane de lei.

Judecător demis pentru atribuirea de teren colegului său

Anul trecut, un judecător de la Curtea de Apel a fost demis pentru o decizie similară celor descrise în investigație. Magistratul Grigore Zubati, în vârstă de 59 de ani, a fost eliminat din sistemul judecătoresc în februarie 2013 de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru că a obligat Primăria Chișinău să-i vândă colegului său Mihail Ciugureanu un teren din proprietate publică. Schema prin care magistratul a obținut teren este similară celor descrise mai sus. Ciugureanu, venit în 2001 de la Soroca, a depus o cerere la Primărie, solicitând, în baza Legii cu privire la statutul judecătorului, să-i fie repartizat un teren pentru a-și contrui o casă. Pentru că Primăria a respins solicitarea, invocând lipsa de fonduri, peste 7 ani, la 9 iunie 2008, magistratul a depus o cerere la Curtea de Apel Chișinău, adică în instanța în care lucrează, care a obligat Primăria să-i atribuie teren. La 23 mai 2012, magistratul a depus la Curtea de Apel Chișinău o altă cerere prin care a solicitat schimbarea ordinii de executare a hotărârii judecătorești, argumennd că Primăria tărăgănează aprobarea proiectului care prevede repartizarea terenului, de aceea vrea emiterea unei încheieri prin care rezolva totul: cerea atribuirea lotului fără a mai aștepta decizia Primăriei, înregistrarea dreptului său de proprietate la Agenția Cadastru și încasarea din contul său a prețului nominal al terenului, calculat conform legislației.

Deși aceste pretenții au fost considerate ulterior ilegale, ele au fost satisfăcute integral de către colegul lui Ciugureanu, Grigore Zubati. Peste o săptămână, la 1 iunie 2012, acesta a și emis o încheiere care, în proporție de 80 la sută, conține același text ca și cererea scrisă de Ciugureanu. Peste două luni, ministrul Justiției a sesizat CSM, cerând sancționarea ambilor magistrați. Potrivit ministrului, Grigore Zubati s-au aflat în situație de conflict de interese și în plus, s-a substituit ilegal administrației publice locale. Ministrul a depus atunci și o sesizare la Procuratura Anticorupție.

Vedem că mai mulți colegi de ai lui Zubati au emis hotărâri similare, substituindu-se ilegal administrației publice locale, însă nu au ajuns să fie cercetați.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliștii pentru transparență în gestionarea fondurilor publice“ desfășurată de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundației Soros Moldova. Instituția finanțatoare nu influențează în niciun fel subiectul și conținutul investigațiilor publicate.

000
Citit 373 ori
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Abonează-te

Abonează-te ca să primești pe e-mail cele mai noi știri, interviuri și investigații