Miercuri, 23 August 2017 | Login

Investigații

Latest News

RISE // Proprietarii Național 4 cu legături în offshore

Marți, 12 Aprilie 2016 15:38 Scris de

Doi oameni de afaceri din Republica Moldova, un american şi un moldovean, care dețin şi administrează importante companii în domeniul mass-media şi servicii Internet, au apelat, şi ei, la serviciile avocaților Mossack Fonseca din Panama City.

Cel mai mare difuzor de televiziune prin cablu şi un important furnizor de servicii Internet din Moldova, compania Sun Communications de 12 ani are în calitate de acționar majoritar un offshore – Lekert Management Ltd din Insulele Virgine Britanice.

Documentele fabricii de firme din Panama scot la iveală proprietarul real al Sun Communications.

Investiţii cash în televiziune

Compania Sun Communications a fost creată în anul 1993, cu denumirea de Sun TV, fiind parte a grupului Metromedia International Group Inc din Statele Unite, unul dintre cei mai mari investitori în televiziune, radio şi telefonie mobilă din Europa de Est şi spaţiul post-sovietic în anii ‘90 ai secolului XX.

În anii 2002-2005, din cauza unor probleme financiare, Metromedia International Group a vândut cea mai mare parte din activele din Europa de Est şi fosta URSS, inclusiv şi cota de 65% la Sun TV.

Potrivit unui raport depus de Metromedia International Group la Comisia pentru piața financiară din SUA (SEC), tranzacţia a avut loc în noiembrie 2003. Noul proprietar al pachetului de acțiuni de la Sun TV a ajuns Lekert Management Ltd, care a achitat suma 2,1 milioane de dolari, bani cash. La pachet a fost vândută și firma Sun Construcţie SRL.

Raportul pentru anul 2003 al Metromedia International Group relevă și faptul că Lekert Management Ltd era afiliată firmei Neocom SRL, care deținea restul de 35% din acţiuni de la Sun TV, înainte de tranzacție.

Compania Lekert Management, noul acţionar majoritar al Sun TV, a fost fondată în anul 2003, iar de înregistrare s-a ocupat firma Mossack Fonseca din Panama.

Potrivit documentelor #PanamaPapers, la momentul fondării, proprietar la Lekert Management era compania Hypercomm AG din Elveţia, lichidată în anul 2013.

În corespondenţa cu firma Mossack Fonseca, John Maxemchuk, actualul director al Sun Communications, se prezenta drept beneficiar final al Lekert, prin intermediul firmei elveţiene.

În iunie 2012, proprietar oficial al celor 50.000 de acţiuni în valoare de un dolar ale offshorului din BVI a devenit Alexandru Sârbu, parteneri de afaceri la Sun Communications cu Maxemchuk.

John Maxemchuk: „Am fost director. Alexandru Sârbu a fost tot timpul proprietar acolo! (la Lekert Management – n.r.) ”

Textul integral al investigației o puteți găsi pe pagina Rise Moldova.

Telenovela „Heroina”. Episodul CtEDO

Luni, 04 Aprilie 2016 07:03 Scris de

Marţi, 15 mar­tie 2016, Cur­tea Euro­peană a Drep­tu­ri­lor Omu­lui (CtEDO) a pro­nu­nţat o hotă­râre prin care a con­dam­nat auto­ri­tă­ţile R. Mol­dova pen­tru acţiu­nile pe care le-au între­prins în raport cu Cor­ne­liu Savca, fos­tul şef al Dire­cţiei Misiuni Spe­ci­ale din cadrul Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI), în cele­brul dosar „Hero­ina”. CtEDO a decis ca sta­tul să-i achite fos­tu­lui poli­ţist 13,2 mii de euro pen­tru con­di­ţi­ile degra­dante de detenţie în care a fost ţinut, dar şi pen­tru că a fost ţinut în arest mai mult de 12 luni, fără a fi con­dam­nat.

Cur­tea a con­sta­tat, în una­ni­mi­tate, vio­la­rea arti­co­lu­lui 3 din Con­venţie, notând că detenţia în con­di­ţii proaste a fost con­sta­tată pen­tru anii 2008, 2009 şi 2010 de către Rapor­to­rul Spe­cial pen­tru tor­tură şi alte forme crude, inu­mane sau degra­dante de tra­ta­ment sau pedeapsă şi de către Avo­ca­tul par­la­men­tar, iar Guver­nul nu a pre­zen­tat probe că, ulte­rior, s-ar fi pro­dus îmbu­nă­tă­ţiri con­si­de­ra­bile în peni­ten­ci­a­rul res­pec­tiv.

559-heroina-savca

„Sufe­rinţele la care a fost supus recla­man­tul pe durata detenţiei au depă­şit nive­lul ine­vi­ta­bil de sufe­rinţă ine­rent detenţiei şi au atins pra­gul de seve­ri­tate con­trar arti­co­lu­lui 3 al Con­venţiei”, se pre­ci­zează în hotă­rârea CtEDO. Cur­tea a mai con­sta­tat, cu 5 voturi con­tra 2, vio­la­rea arti­co­lu­lui 5 din Con­venţie (drep­tul la viaţă şi sigu­ranţă), notând că, potri­vit pre­ve­de­ri­lor Con­sti­tu­ţiei, detenţia per­soa­nei nu poate depăşi 12 luni. În ace­laşi timp, Cur­tea a notat că recla­man­tul a fost deţi­nut mai mult de 18 luni. „Con­clu­zia Curţii pe mar­gi­nea lega­li­tă­ţii detenţiei recla­man­tu­lui este în con­ti­nu­are con­so­li­dată de fap­tul că detenţia recla­man­tu­lui pe durata exa­mi­nă­rii cau­zei în faţa instanţei de jude­cată a durat 35 de luni, deşi, potri­vit pre­ve­de­ri­lor Codu­lui de pro­ce­dură penală, aceasta nu poate depăşi ter­me­nul de 12 luni. Este ade­vă­rat că, în cazuri exce­pţio­nale, potri­vit Codu­lui de pro­ce­dură penală, detenţia poate depăşi ter­me­nul de 12 luni. Totuşi, nu există vreun indi­ciu des­pre ceea ce este un caz exce­pţio­nal, fapt care con­tri­buie şi mai mult la lipsa cla­ri­tă­ţii şi pre­vi­zi­bi­li­tă­ţii”, pre­ci­zează jude­că­to­rii CtEDO. Jude­că­to­rul Vale­riu Gri­ţco, din par­tea R. Mol­dova, a for­mu­lat o opi­nie con­cu­rentă pe mar­gi­nea cazu­lui, iar jude­că­to­rii Tur­ko­vić şi Kjøl­bro – o opi­nie disi­dentă (dife­rită), notează Cur­tea. Cor­ne­liu Savca a fost ţinut în arest în peri­oada 26 mar­tie 2008 — 21 iunie 2010. Cur­tea a decis să-i acorde lui Savca 12 mii de euro cu titlu de pre­ju­di­ciu şi 1200 de Euro pen­tru cos­turi şi chel­tu­ieli.

„CtEDO a con­sta­tat că recla­man­tul a fost deţi­nut în arest pe o peri­oadă mai mare de 12 luni, con­trar Con­sti­tu­ţiei R. Mol­dova, fără a exista o sus­pi­ciune rezo­na­bilă că acesta ar fi comis infra­cţiu­nea. Cur­tea s-a refe­rit şi la legi­sla­ţia procesual-penală apli­cată la acel moment, în teme­iul căreia recla­man­tul a fost deţi­nut mai mult de 12 luni. S-a sta­bi­lit că pre­ve­de­rile Codu­lui de Pro­ce­dură Penală, în teme­iul cărora era pre­lun­gită măsura pre­ven­tivă, nu erau clare şi pre­vi­zi­bile şi nici nu întru­neau con­di­ţia de lega­li­tate. Deci­zia dove­deşte şi fap­tul că faţă de recla­mant a fost apli­cat ile­gal ares­tul, fără să existe teme­iuri rezo­na­bile de a con­si­dera că recla­man­tul a săvârşit infra­cţiu­nea, fapt care a fost dove­dit ulte­rior şi la nivel naţio­nal prin pro­nu­nţa­rea unei sen­tinţe de achi­tare. Deci­zia dove­deşte că pro­cu­ro­rul a depus demer­suri neîn­te­me­iate, iar jude­că­to­rii au apli­cat măsura pre­ven­tivă ile­gal în baza aces­tor demer­suri. Pen­tru acest fapt, pro­cu­ro­rul şi jude­că­to­rii tre­buie să poarte răs­pun­dere patri­mo­ni­ală. În ter­me­nul pre­vă­zut de legi­sla­ţie, Minis­te­rul Jus­ti­ţiei ar tre­bui să îna­in­teze acţiuni civile în instanţa de jude­cată pen­tru a recu­pera pre­ju­di­ci­ile cau­zate, iar Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie tre­buie să urmă­rească imple­men­ta­rea aces­tei deci­zii în prac­tică”, explică deci­zia Curţii avo­ca­tul Vadim Vieru, cel care l-a repre­zen­tat pe Cor­ne­liu Savca în faţa CtEDO.

Savca — Gurbulea: duelul declaraţiilor

Cor­ne­liu Savca afirmă că hotă­rârea CtEDO îl mulţu­meşte. „Suma e un păcat al celor care au admis încăl­că­rile. Eu sunt satis­fă­cut de deci­zie, sub toate aspec­tele”, zice el. Între­bat de ce, până acum, în acel dosar nu au ajuns pe banca acu­za­ţi­lor capii ace­lei reţele, ex-poliţistul a venit cu acu­za­ţii la adresa fos­tu­lui pro­cu­ror gene­ral al R. Mol­dova, Vale­riu Gur­bu­lea. „Cum vă gân­diţi, Gur­bu­lea sin­gur pe el poate să se ducă să se găsească şi să se pre­dea? Eu de un milion de ori am pro­pus, şi sunt gata şi acum, să tre­cem un test cu detec­to­rul de min­ciuni, eu şi el, cu între­bări din dosar. Dle Gur­bu­lea, eşti mem­bru al gru­pă­rii cri­mi­nale care a comer­ci­a­li­zat dro­guri? Ai aco­pe­rit acti­vi­tă­ţile lor? Şi întrebaţi-mă şi pe mine ace­leaşi lucruri şi o să vedem rea­cţia care o să fie. Să fie între­bări egale, într-un eve­ni­ment public. Dar ei nu vor. Pe noi ne-au izo­lat atunci, ime­diat, pen­tru că s-au temut că o să ajun­gem la ei, pen­tru că nu era, după toate infor­ma­ţi­ile, prima încer­care de a comite ast­fel de infra­cţiuni. Dar, trăim într-un stat care nu poate să te apere”, zice Savca. În ulti­mii ani acesta a încer­cat să revină în MAI, însă instanţele de jude­cată i-au res­pins soli­ci­tă­rile. „Sunt nişte deci­zii pros­teşti. M-au eli­be­rat din minis­ter în baza unei deci­zii care deja a fost anu­lată. Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău a res­pins soli­ci­ta­rea, iar CSJ nici nu a primit-o la exa­mi­nare, con­si­de­rând inad­mi­si­bil recur­sul. Acum, mă pre­gă­tesc să merg iar la CtEDO”, pre­ci­zează Savca.

La rân­dul său, Vale­riu Gur­bu­lea, pro­cu­ror gene­ral în peri­oda când a fost ini­ţiat dosa­rul „Hero­ina”, con­si­deră acu­za­ţi­ile aduse de Cor­ne­liu Savca „aberaţii”.„M-am sătu­rat să dau inter­viuri des­pre abe­ra­ţi­ile lui. Eu cunosc că el era pri­e­ten cu tur­cii res­pec­tivi şi în mate­ri­a­lele res­pec­tive există probe. Cu cineva chiar era cumă­tru. Eu n-am avut nici­o­dată nicio tan­genţă cu per­soa­nele res­pec­tive”, pre­ci­zează Gur­bu­lea. „E şi o răz­bu­nare, şi o ver­siune de apă­rare din par­tea lui. Nu cunosc nimic des­pre mer­sul exa­mi­nă­rii cazu­lui. Nici nu am posi­bi­li­tăţi să intru în deta­lii. Noi am exer­ci­tat urmă­ri­rea penală pe probe şi cir­cum­stanţe obiec­tive, măr­tu­rii ale mem­bri­lor gru­pu­lui urmă­ri­rii penale care exa­mina micro­bu­zul cu sacii plini cu fasole în care era pla­sată hero­ina. Ei au des­cris cu lux de amă­nu­nte impli­ca­rea per­so­nală a lui Savca. Nu am avut un alt inte­res decât cel de ser­vi­ciu. În dosar există multe probe care arată legă­tu­rile lui Savca cu per­soa­nele care au fost impli­cate în tra­fi­cul de dro­guri pe teri­to­riul R. Mol­dova”, con­ti­nuă Gur­bu­lea. Între­bat de ce capii ace­lei reţele nu au fost depis­taţi de oame­nii legii, ex-procurorul gene­ral a menţio­nat că „era un dosar sepa­rat prin care tre­buia să se lucreze în plan ope­ra­tiv. Erau ver­siuni ope­ra­tive, dar nu cunosc ce s-a făcut pe acest caz după 2009”.

498-heroina-hamya

La 20 mar­tie 2008, în cen­trul Chi­şi­nă­u­lui, doi inspec­tori ai poli­ţiei ruti­ere, Ion Ceban şi Vasile Poiană, au depis­tat un auto­mo­bil încăr­cat cu saci de fasole, în care erau deghi­zate bri­chete de hero­ină în can­ti­tate de 199550 grame (200 kg). La vola­nul maşi­nii era cetă­ţea­nul turc Kara­lar Murat, iar dro­gu­rile, eva­lu­ate la apro­xi­ma­tiv 10 mln de lei, urmau să ajungă într-un depo­zit din or. Vatra, mun. Chi­şi­nău, în sco­pul amba­lă­rii şi expor­tă­rii lor ulte­ri­oare. Au urmat ares­tări, anchete peste anchete şi ver­siuni peste ver­siuni. Într-un final, dosa­rul a fost tri­mis în jude­cată, iar prin­tre acu­zaţi s-au regă­sit doi cetă­ţeni turci, care ar fi repre­zen­tat o gru­pare cri­mi­nală, Kara­lar Murat Hamza, şofe­rul maşi­nii, şi Cer­kez Akbu­lut (tot el, Cer­nit Murat, Altîg Murat), dar şi câţiva poli­ţi­şti, acu­zaţi de pro­cu­rori că ar fi pro­te­jat afa­ce­rea: Cor­ne­liu Savca, Ruslan Ţopa, Dumi­tru Moi­seev şi Vale­riu Ohlad­ciuc.

Astăzi, dosa­rul „Hero­ina” se află în exa­mi­nare, deja pen­tru a treia oară, la CA Chi­şi­nău, după ce, în luna sep­tem­brie 2014, Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ) l-a tri­mis la reju­de­care. Acum, nicio per­soană inves­ti­gată în cadrul aces­tui dosar nu se mai află după gra­tii. Kara­lar Murat Hamza, şofe­rul maşi­nii care trans­porta hero­ina, a fost eli­be­rat con­di­ţio­nat îna­inte de ter­men printr-o înche­iere emisă pe 9 iunie 2014 de către Andrei Balan, jude­că­tor de instru­cţie la Jude­că­to­ria Rezina, deşi, pe dosar, nu exista încă o hotârâre jude­că­to­rească defi­ni­tivă şi ire­vo­ca­bilă. Chiar în acele momente, la Cur­tea Supremă de Jus­ti­ţie (CSJ) se exa­mi­nau recur­su­rile pro­cu­ro­ri­lor şi avo­ca­ţi­lor incul­pa­ţi­lor din dosa­rul „Hero­ina”, iar într-un final, magis­tra­ţii au tri­mis dosa­rul la reju­de­care, la Cur­tea de Apel (CA) Chi­şi­nău. Doar că, Kara­lar Murat nu va mai apă­rea în faţa jude­că­to­ri­lor din Mol­dova, pen­tru că, la scurt timp după ce a fost eli­be­rat, a ple­cat de aici. În sep­tem­brie 2014, auto­ri­tă­ţile s-au tre­zit, au anu­lat eli­be­ra­rea şofe­ru­lui hero­i­nei şi l-au anu­nţat în cău­tare. Acesta însă nu a fost găsit.

(foto, doc) Anticorupţie cu procurori milionari

Luni, 04 Aprilie 2016 06:59 Scris de

Cinci pro­cu­rori s-au înscris în cursa pen­tru şefia Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­rup­tie. Doi din­tre aceş­tia deţin, direct sau prin inter­me­diul fami­li­i­lor, averi impre­sio­nante. În 2010, un can­di­dat la fun­cţia de pro­cu­ror anti­co­ru­pţie a vân­dut un teren pe care-l cum­pă­rase cu doi ani mai devreme, fiind deja pro­cu­ror, cu aproape 20 de mili­oane de lei. Un alt can­di­dat con­stru­ieşte acum, prin inter­me­diul unei firme deţi­nute de tatăl şi soa­cra sa, un bloc cu nouă nive­luri în Chi­şi­nău.

Şte­fan Şap­te­fraţ, pro­cu­ro­rul inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port, Ion Dul­gheru, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Cen­tru, Roman Erem­ciuc, adjunc­tul pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica, Vio­rel Morari, actu­a­lul şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale Minis­te­ru­lui Afa­ce­ri­lor Interne (MAI) şi ale Ser­vi­ci­u­lui Vamal (SV), şi Ruslan Carai­van, pro­cu­ro­rul UTA Găgă­u­zia, sunt cei cinci can­di­daţi care şi-au depus dosa­rele pen­tru fun­cţia de procuror-şef al Pro­cu­ra­tu­rii Anti­co­ru­pţie (PA).

Casă de lux şi tranzacţie de milioane

Şte­fan Şap­te­fraţ este, din octom­briestefan saptefrati cu sotia bunnaaahttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/stefan-saptefrati-cu-sotia-bunnaaa.jpg 400w" sizes="(max-width: 400px) 100vw, 400px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii de Trans­port. În vâr­stă de 52 de ani, Şap­te­fraţ este unul din­tre cei mai pros­peri pro­cu­rori. Împre­ună cu soţia sa, Elena Cob­zac, locu­ieşte într-un imo­bil la Toha­tin, mun. Chi­şi­nău, con­struit încă în anii 2000.

În iunie 2008, fiind pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale, Şap­te­fraţ a cum­pă­rat de la SRL „NourCo” un teren cu o con­stru­cţie nefi­na­li­zată pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, 53 din Chi­şi­nău con­tra 11,65 mili­oane de lei, deşi sala­riul său de fun­cţie era de doar câteva mii de lei pe lună. Des­pre tranza­cţia pro­cu­ro­ru­lui a aflat con­du­ce­rea Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale (PG), iar peste trei luni, în sep­tem­brie 2008, acesta era eli­be­rat din fun­cţie, din pro­prie ini­ţi­a­tivă, con­form unui ordin al pro­cu­ro­ru­lui gene­ral. La scurt timp după ple­ca­rea din orga­nele Pro­cu­ra­tu­rii, Şap­te­fraţ pro­cură un alt teren la Mileş­tii Mici, Ialo­veni, plă­tind 6,37 mili­oane de lei, dar şi un teren agri­col de 1,3 ha.

În decem­brie 2008, acesta obţinecasa saptefrat tohatinhttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/casa-saptefrat-tohatin.jpg 400w" sizes="(max-width: 400px) 100vw, 400px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;"> licenţă de avo­cat, dar peste jumă­tate de an revine în pro­cu­ra­tură, în fun­cţia deţi­nută ante­rior, cea de pro­cu­ror în secţia nr.1, Dire­cţia con­trol al urmă­ri­rii penale. La scurt timp după reve­ni­rea în PG, în urma unor arti­cole din presă, Cole­giul Dis­ci­pli­nar din cadrul PG ini­ţi­ază pe numele pro­cu­ro­ru­lui Şap­te­fraţ o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară, după ce acesta nu ar fi pre­zen­tat decla­ra­ţii cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate după ple­ca­rea din orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nici la rean­ga­jare. În febru­a­rie 2010, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară a fost înce­tată, pe motiv că expi­rase ter­me­nul legal de apli­care a san­cţiu­nii. Totuşi, cel mai pro­ba­bil, în urma aces­tui caz, în apri­lie 2010, Şap­te­fraţ este dele­gat pen­tru o lună la Pro­cu­ra­tura Soroca. La sfârşit de apri­lie 2010, acesta pleacă din nou din sis­tem în baza unei alte cereri de demi­sie.

A vândut terenul cu 19,5 milioane de lei

Fiind avo­cat, în octom­brie 2010, Şte­fan Şap­te­fraţ vinde tere­nul şi con­stru­cţia de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa nr. 53, pro­cu­rate în 2008, Între­prin­de­rii cu Capi­tal Străin „Shan Lian Inter­na­tio­nal Group”, pro­pri­e­tara Cen­tru­lui Comer­cial „Mega­po­lis”, con­tra 19,5 mili­oane de lei, obţinând un pro­fit de 8 mili­oane de lei. Astăzi, tere­nul vân­dut de pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ apa­rţine com­pa­niei de con­stru­cţii Kir­san, aceasta cumpărându-l în iunie 2015. Cel mai pro­ba­bil, în curând, acolo vor fi înă­lţate mai multe blo­curi de locuit.

În decem­brie 2013, Şap­te­fraţ îşi sus­pendă acti­vi­ta­tea de avo­cat şi revine în Pro­cu­ra­tură, fiind numit, la câteva luni de la reve­nire, în octom­brie 2014, pro­cu­ror inte­ri­mar al Pro­cu­ra­tu­rii Trans­por­turi, fun­cţie pe care o deţine şi în pre­zent.

Potri­vit decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe 2014, pro­cu­ro­rul Şte­fan Şap­te­fraţ deţine, pe lângă casa în care locu­ieşte, alte câteva con­stru­cţii, cum­pă­rate în 2009. În ultima sa decla­ra­ţie depusă, acesta nu indică nicio maşină, deşi, în actele pre­ce­dente, depuse la rean­ga­ja­rea în pro­cu­ra­tură, pre­ciza că ar con­duce, prin como­dat, o Honda CRV şi un Vol­k­swa­gen Mul­ti­van.

Datorii de 11 milioane şi proces cu Fisc-ul

În octom­brie 2014, pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţteren sarmizegetusa Saptefrathttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/teren-sarmizegetusa-Saptefrat.jpg 400w" sizes="(max-width: 400px) 100vw, 400px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">declară că vinde cota-parte din firma „Vera-Trofim” SRL, pe care o deţi­nea, cu doar 10 mii de lei, deşi aceasta are un capi­tal social de peste 400 mii de lei şi deţine un fri­gi­der pen­tru păs­tra­rea fruc­te­lor şi legu­me­lor la Pia­tra Albă, Ialo­veni. Cu o lună îna­inte de a-şi vinde afa­ce­rea, acesta pri­meşte însă 6,7 mili­oane de lei de la acest SRL, bani care îi împru­mu­tase fir­mei în 2011.

În 2013, în con­tu­rile pro­cu­ro­ru­lui au mai intrat 370 mii de lei în urma unei deci­zii judi­ci­are, după ce, în mar­tie 2012, acesta a acţio­nat în jude­cată Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat pen­tru res­ti­tu­i­rea sumei achi­tate în plus, pre­ci­zând că, în urma tranza­cţiei din octom­brie 2010 cu tere­nul de pe str. Sar­mi­ze­ge­tusa, a achi­tat prea mulţi bani ca şi impo­zit. Toate instanţele de jude­cată i-au dat drep­tate lui Şap­te­fraţ, obli­gând Fisc-ul să-i res­ti­tuie peste 300 mii de lei, inclu­siv pena­li­tăţi.

În anii 2010-2012, pe când nu activa în Pro­cu­ra­tură, Şap­te­fraţ, împre­ună cu repre­zen­tanţii fami­liei sale, au acu­mu­lat dato­rii de aproape 11 mili­oane de lei. Cre­di­tele indi­cate în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate sunt însă fără ter­men şi fără dobândă, semn că nu sunt luate de la vreo insti­tu­ţie finan­ci­ară.

Firmele nedeclarate ale soţiei şi fiul de la INJ

Pro­cu­ro­rul Şap­te­fraţ nu are înre­gis­trat, astăzi, pe numele său, niciun SRL. Acesta însă a omis din decla­ra­ţia sa cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi firma „Eli­zeu Group” SRL, la care figu­rează prin­tre fon­da­tori, cu 33%, soţia sa, Elena Cob­zac, Ivan Şap­te­fraţ, fra­tele său, dar şi Ghe­or­ghe Graur, nume simi­lar cu al unui pro­cu­ror de la Pro­cu­ra­tura Cri­u­leni. Can­di­da­tul la fun­cţia de şef al PA nu a indi­cat nici fap­tul că soţia sa este admi­nis­tra­toa­rea Între­prin­de­rii Mixte „Ste­li­mar Com”, cu acti­vi­tăţi în comerţ. Firma este fon­dată de fiica pro­cu­ro­ru­lui, Maria, dar şi de un cetă­ţean ucrai­nean, Seve­rian Ghe­ras, şi are adresa juri­dică în casa pro­cu­ro­ru­lui din Toha­tin.

Unul din­tre copiii pro­cu­ro­ru­lui, Şte­fan Şap­te­fraţ (poartă numele tată­lui), a fost înma­tri­cu­lat în 2015 la Insti­tu­tul Naţio­nal al Jus­ti­ţiei, urmând, la absol­vire, în 2017, să can­di­deze pen­tru o fun­cţie de pro­cu­ror. În decem­brie 2011, un alt fiu al pro­cu­ro­ru­lui, Andrei, a pri­mit de la părinţi, în urma unui con­tract de dona­ţie, un apar­ta­ment de aproape 100 m.p. în sec­to­rul Cio­cana, Chi­şi­nău.

Familia candidatului care a ridicat un bloc de locuit

501-ion-dulgheruIon Dul­gheru, alt pre­ten­dent la şefia PA, este adjunct al pro­cu­ro­ru­lui sect. Cen­tru, Chi­şi­nău. La fel ca şi con­tra­can­di­da­tul său, Şte­fan Şap­te­fraţ, Dul­gheru deţine în pro­pri­e­tate mai multe bunuri de mili­oane. Fra­tele aces­tuia, Andrei, este şi el pro­cu­ror la Pro­cu­ra­tura Râş­cani, Chi­şi­nău. În decem­brie 2014, ZdG scria că fami­lia celor doi pro­cu­rori con­stru­ieşte un bloc loca­tiv cu nouă etaje pe str. Con­stan­tin Vâr­nav, Chi­şi­nău, bloc ampla­sat pe un fost teren de joacă, spre nemulţu­mi­rea loca­ta­ri­lor din zonă. După acel arti­col, Comi­sia Naţio­nală de Inte­gri­tate (CNI) nu doar că nu s-a auto­se­si­zat pen­tru a inves­tiga ave­rea celor doi pro­cu­rori care con­stru­iesc blo­cul loca­tiv la câteva sute de metri de casa de mili­oane a preşe­din­te­lui CNI, Ana­to­lie Don­ciu, dar, con­trar legii, nici nu au publi­cat decla­ra­ţia lui Dul­gheru cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014. Repre­zen­tanţii CNI nu au putut explica de ce decla­ra­ţia de avere a pro­cu­ro­ru­lui Dul­gheru, astăzi can­di­dat la şefia PA, lip­seşte pe site-ul www.cni.md.

În mar­tie 2016, la un an şi jumă­tate de la dema­ra­rea lucră­ri­lor, casa înă­lţată de „Sky Home Lux”, com­pa­nie fon­dată (iunie 2014) de Vasile Dul­gheru (97,89%), tatăl pro­cu­ro­ri­lor Ion şi Andrei Dul­gheru, şi Galina Bogdan (2,1%), soa­cra lui Ion, acum pen­sio­nară, fostă asis­tentă medi­cală la Tele­neşti, e deja ridi­cat, mun­ci­to­rii lucrând la faţadă. Apar­ta­men­tele se vând în spe­cial prin inter­me­diul unei firme imo­bi­li­are, preţul unui metru pătrat fiind de circa 600 de euro. Datele de pe panoul infor­ma­tiv ampla­sat lângă şan­tier arată că edi­fi­ca­rea blo­cu­lui a înce­put în octom­brie 2014 şi urmează a fi înche­iată în decem­brie 2016. Firma vinde apar­ta­mente cu 1-2 camere.

Maşina de la şantier şi procedura disciplinară

Tere­nul pe care se îna­lţă blo­cul ablog familie dulgheruhttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/blog-familie-dulgheru.jpg 400w" sizes="(max-width: 400px) 100vw, 400px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;"> intrat în pose­sia fami­liei Dul­gheru în urma unei deci­zii a Con­si­li­u­lui Muni­ci­pal Chi­şi­nău din 13 mai 2014, care a dat curs soli­ci­tă­rii lui Vasile şi Galina Dul­gheru de cum­pă­rare a tere­nu­lui afe­rent apar­ta­men­tu­lui pe care soţii Dul­gheru îl deţin în zonă. Suma plătită a fost de 102 017 mii de lei pen­tru 650 m.p. de teren, deşi preţul său de piaţă era de câteva ori mai mare. În 2012, până a-l cum­păra, fami­lia Dul­gheru a luat acest teren în arendă.

Deşi în 2014, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru nega fap­tul că ar avea vreo legă­tură cu con­stru­cţia aces­tui bloc, ZdG l-a sur­prins, la vola­nul unui Mer­ce­des cu nume­rele C OO 877, pe şan­tier, dis­cu­tând cu mun­ci­to­rii. Prin­tre altele, în 2011, acest auto­mo­bil fusese impli­cat într-unmasina dulgheru santier blochttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/masina-dulgheru-santier-bloc-1.jpg 400w" sizes="(max-width: 400px) 100vw, 400px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;"> scan­dal rutier la Cio­cana, care a ajuns ulte­rior să fie dis­cu­tat la Con­si­liul Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP). În mai 2011, pe numele lui Ion Dul­gheru a fost ini­ţi­ată o pro­ce­dură dis­ci­pli­nară pen­tru igno­ra­rea Codu­lui de Etică al Pro­cu­ro­ru­lui. Temei pen­tru ini­ţi­e­rea pro­ce­du­rii a fost plân­ge­rea depusă de I. Chi­ri­lov, care reclama fap­tul că, pe 9 mai 2011, deplasându-se cu auto­mo­bi­lul pe str. Alecu Russo, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui cu nume­rele C OO 877 a încer­cat să-l depă­şească nere­gu­la­men­tar, cre­ând o situ­a­ţie de acci­dent. „Ulte­rior, şofe­rul Mer­ce­de­su­lui şi unul din­tre pasa­geri, care s-a dove­dit a fi pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru, i-au apli­cat mai multe lovi­turi”, se spune în hotă­rârea CSP. Dar, cir­cum­stanţele invo­cate nu s-au ade­ve­rit, după ce au fost veri­fi­cate de Comi­sa­ri­a­tul de Poli­ţie Cio­cana. Dim­po­trivă, I. Chi­ri­lov, care a depus plân­ge­rea, a fost cel tras la răs­pun­dere admi­nis­tra­tivă. Ast­fel, pro­ce­dura dis­ci­pli­nară împo­triva lui Dul­gheru a fost înce­tată.

Venituri de milioane din donaţii

În decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2013, sin­gura dis­po­ni­bilă pe site-ul CNI, pro­cu­ro­rul Ion Dul­gheru a indi­cat, împre­ună cu soţia, veni­turi din sala­riu de 250 mii de lei şi de 500 mii de lei din vân­za­rea unui imo­bil. Tot în 2015, Dul­gheru a bene­fi­ciat de dona­ţii de apro­xi­ma­tiv 800 de mii de lei (!). Acesta deţine, împre­ună cu soţia, două tere­nuri şi 8 clă­diri (!), din­tre care două spa­ţii loca­tive, dar şi două maşini: un Rena­ult şi un Mer­ce­des. Dar, cu veni­turi de mili­oane, Ion Dul­gheru are dato­rii. Una, de 300 de mii de lei, din 2008, şi alta, de 53 mii de euro (apro­xi­matv 1 milion de lei), din 2011. Fiind prac­tic mili­o­nar, Dul­gheru a bene­fi­ciat de un apar­ta­ment pen­tru pro­cu­ro­rii fără locu­inţe în blo­cu­rile de pe str. Meles­tiu, în cadrul unui pro­iect în care anga­ja­ţii pro­cu­ra­tu­rii au plătit doar 340 de euro pen­tru 1 m.p.

501-andrei-dulgheruÎn decla­ra­ţia ana­lo­gică a fra­te­lui său, Andrei Dul­gheru, găsim, la fel, dona­ţii de 420 de mii de lei, pri­miţi în 2013. În 2011, soţia aces­tuia a pri­mit, tot din dona­ţii, 180 mii de lei şi 5 mii de euro. Pro­cu­ro­rul Dul­gheru are şi el dato­rii, una, de 20 mii de euro, din 2011, şi alta, din 2012, de 81 mii de euro. Andrei Dul­gheru deţine şi trei bunuri imo­bile, două din­tre care se regă­sesc şi în decla­ra­ţia lui Ion Dul­gheru, semn că cei doi fraţi le ges­tio­nează împre­ună. În decla­ra­ţia de avere pe 2014, Andrei Dul­gheru indică ace­leaşi dona­ţii ca şi în anul pre­ce­dent, plus alţi 12 mii de euro, pri­miţi de soţie, dar şi dato­rii de 101 mii de euro, con­trac­tate în 2011-2012, fără ter­men şi fără dobândă.

„Războiul” Morari-Pântea

Vio­rel Morari, al tre­i­lea pre­ten­dent, viorel morari, inj.mdhttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/viorel-morari-inj.md_.jpg 395w" sizes="(max-width: 395px) 100vw, 395px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">este şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. Ante­rior, Morari a con­dus PA, din pos­tura de inte­ri­mar, timp de jumă­tate de an, fiind demis în ianu­a­rie 2013, după ple­ca­rea lui Vale­riu Zubco şi insta­la­rea în frun­tea PG a lui Andrei Pân­tea. Ex-procurorul gene­ral inte­ri­mar l-a învi­nuit atunci pe Morari de nere­guli în acti­vi­tate, soli­ci­tând Con­si­li­u­lui Supe­rior al Pro­cu­ro­ri­lor (CSP) ini­ţi­e­rea unei pro­ce­duri dis­ci­pli­nare pe numele aces­tuia. În ace­eaşi peri­oadă, şi Vio­rel Morari a depus la CSP o plân­gere pe numele lui Pân­tea. Ambele sesi­zări, însă, au rămas fără rezul­tate. Totuşi, cel care a ple­cat, într-un final, din PG a fost Pân­tea, în urma mai mul­tor acu­za­ţii care i-au fost aduse.

În schimb, după ple­ca­rea din PA, cariera lui Morari a fost în ascen­siune, fiind numit, după câteva dero­gări, şef al Secţiei con­du­cere a urmă­ri­rii penale în orga­nele cen­trale ale MAI şi ale SV. În decem­brie 2013, Morari a fost ales, la Adu­na­rea Gene­rală a Pro­cu­ro­ri­lor, în cali­tate de mem­bru al Cole­gi­u­lui de Cali­fi­care, iar la scurt timp a fost ales în fun­cţia de preşe­dinte al aces­tui Cole­giu.

Părinţii procurorului, cu firmă de milioane şi două apartamente

Vio­rel Morari, con­form decla­ra­ţiei cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate pe anul 2014, declară un sala­riu de 135 mii de lei şi veni­turi de 74 de mii din acti­vi­tăţi didac­tice. Morari mai declară că, anul tre­cut, părinţii i-au acor­dat un aju­tor mate­rial în sumă de 27,7 mii de lei. Tot­o­dată, acesta declară două apar­ta­mente, de 49 şi 99 m.p., pe care le deţine prin con­tract de loca­ţiune, dar şi patru auto­mo­bile, toate dobân­dite în 2013 şi toate obţi­nute prin con­tracte de folo­sinţă: o Skoda Octa­via, două Land Rover Fre­e­lan­der şi un Volvo XC 90. În 2014, pro­cu­ro­rul a luat două cre­dite, unul în valoare de 15 mii de euro şi altul de 15 mii USD, pen­tru 15 ani, cu o rată a dobân­zii de 0%.

Părinţii can­di­da­tu­lui la fun­cţia de şef al PA deţin două apar­ta­mente în Chi­şi­nău, unul de 33 m.p., cum­pă­rat în 2012, şi altul, pe str. Lev Tols­toi, de 88,9 m.p., pro­cu­rat în 2010, în care părinţii pro­cu­ro­ru­lui au inves­tit înce­pând cu 2008. În 2013, Euge­nia Morari, mama pen­sio­nară a lui Vio­rel Morari, a fon­dat firma „Irarom-Grup”, cu un capi­tal social de 3,9 mili­oane de lei (!) şi adresa juri­dică în satul Ţaul, Don­du­şeni, loca­li­ta­tea de baş­tină a lui Vio­rel Morari. Firma deţine o sta­ţie PECO în sat şi este admi­nis­trată de Oleg Morari, fra­tele lui Vio­rel. Acesta deţine şi el un apar­ta­ment în Chi­şi­nău, de 49 m.p., cum­pă­rat în 2005. S-ar putea ca acesta să fie unul din cele două apar­ta­mente indi­cate de pro­cu­ror în decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate.

La Ţaul am fost infor­maţi că mama lui Vio­rel Morari este fostă pro­fe­soară, acum cas­nică, iar tatăl, Ghe­or­ghe, este ple­cat la muncă peste hotare.

Trei maşini, dar cu apartament de la părinţi

517-roman-eremciucRoman Erem­ciuc, alt can­di­dat la şefia PA, este unul din­tre adjun­cţii pro­cu­ro­ru­lui sec­to­ru­lui Bota­nica. În decla­ra­ţia sa de veni­turi pen­tru 2013, omul legii a indi­cat că fami­lia sa a pri­mit o dona­ţie de 300.000 de lei şi un cadou de două mii de euro. În 2014, Erem­ciuc pre­ci­zează că, în urma unui eve­ni­ment de fami­lie, copiii au pri­mit alţi 2 mii de euro. Şase mii de euro pro­cu­ro­rul i-a obţi­nut din vân­za­rea unui auto­mo­bil, Toyota Aven­sis. Din sala­riu, el a acu­mu­lat 109 mii de lei, iar soţia sa, Tatiana Erem­ciuc, anga­jată în pro­iec­tul ODIMM, în cadrul Minis­te­ru­lui Eco­no­miei, alţi 257 mii de lei. Soţii deţin două auto­mo­bile Toyota, Aven­sis şi Auris, dar şi un Audi 80 vechi, prin como­dat. Con­form decla­ra­ţi­i­lor de avere, soţii Erem­ciuc locu­iesc într-un apar­ta­ment al părinţi­lor. În 2011-2013, fami­lia Erem­ciuc a acu­mu­lat dato­rii de 76 mii de euro, echi­va­len­tul a 1,6 mili­oane de lei, mult peste veni­tu­rile decla­rate de cei doi în ulti­mii ani.

În 2013, pro­cu­ro­rul Erem­ciuc a fost găsit vino­vat de Cole­giul Dis­ci­pli­nar de încăl­cări într-un caz ges­tio­nat de el. Ast­fel, fără a veri­fica pro­bele, acesta ar fi por­nit o urmă­rire penală împo­triva pro­pri­e­ta­ri­lor unui cazi­nou, bănu­iţi că îşi atrag cli­enţii cu aju­to­rul dro­gu­ri­lor. Roman Erem­ciuc a soli­ci­tat atunci şi a obţi­nut inter­cep­ta­rea con­vor­bi­ri­lor tele­fo­nice ale pro­pri­e­ta­ri­lor cazi­no­u­lui. Doar că, insti­tu­ţia era de mult închisă, res­pec­tiv nu putea avea cli­enţi care să fie atraşi, cu sau fără dro­guri. Cole­giul a con­sta­tat încăl­că­rile comise de pro­cu­ror, dar nu l-a pedep­sit, deo­a­rece ter­me­nul de pre­scri­pţie în cazul încăl­că­ri­lor dis­ci­pli­nare expi­rase.

Candidatul cu soţie afiliată politic


Ruslan Carai­van
, al cin­ci­lea pre­ten­dent caraivan ruslan fotohttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/caraivan-ruslan-foto-1.jpg 400w" sizes="(max-width: 400px) 100vw, 400px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">la con­du­cea PA, este, din 2013, pro­cu­ror al UTA Găgă­u­zia. El are 40 de ani, s-a năs­cut la Ungheni, dar a stu­diat şi a lucrat în regiu­nea găgă­uză. În 2012, până a deveni procuror-şef al UTA Găgă­u­zia, Carai­van a fost şeful Dire­cţiei Sud a Cen­tru­lui pen­tru Com­ba­te­rea Cri­me­lor Eco­no­mice şi Coru­pţiei. Carai­van este căsă­to­rit cu Lidia Gră­di­nar, fost vice­pri­mar de Comrat în man­da­tul actu­a­lu­lui depu­tat PD, Nico­lae Dudo­glo. În peri­oada în care Dudo­glo nu şi-a putut exer­cita man­da­tul de pri­mar, Lidia Gră­di­nar a fost chiar pri­mar inte­ri­mar în Comrat. În 2015, soţia lui Carai­van a can­di­dat pe lis­tele PD, din care face parte şi Nico­lae Dudo­glo, pen­tru un loc în Con­si­liul muni­ci­pal Comrat, fiind prin­tre pri­mii în lista elec­to­rală. Deşi a acces în Con­si­liu, în august 2015, a renu­nţat la man­dat, rămânând o apro­pi­ată a actu­a­lu­lui depu­tat Nico­lae Dudo­glo. Gră­di­nar l-a spri­ji­nit public pe Dudo­glo în încer­că­rile aces­tuia de a ajunge baş­can, iar ulte­rior, pri­mar de Comrat, ambele ten­ta­tive sol­date cu eşec.

În cam­pa­nia elec­to­rală pri­vind ale­ge­rile par­la­men­tare din noiem­brie 2014, Lidia Gră­di­nar a donat 27,1 mii de lei PD-ului. 

Deşi soţii Carai­van şi Gră­di­nar au deţi­nut fun­cţii impor­tante, în decla­ra­ţi­ile lor cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tate din ulti­mii ani nu indică vreo locu­inţă. În 2014, cei doi au decla­rat un venit cumu­la­tiv din sala­riu de 250 mii de lei şi alţi 564 de lei din sala­riul Lidiei Gră­di­nar de mem­bru al biro­u­lui elec­to­ral al unei secţii de votare la ale­ge­rile par­la­men­tare din 30 noiem­brie 2014, ale­geri la care, amin­tim, a par­ti­ci­pat şi soţul său. În 2014, Lidia Gră­di­nar a intrat în pose­sia unui auto­mo­bil Toyota Rav 4, pe care susţine că l-a cum­pă­rat cu doar 50 mii de lei, echi­va­len­tul a două mii de euro. Cei doi soţi mai declară un auto­mo­bil Rover 25, dar şi un cre­dit con­trac­tat în 2014 în sumă de 5 mii de euro, pe un ter­men de şase ani.

Ce spun procurorii

4-cna-129

Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Când o să ajung acolo o să vă dau un inter­viu per­so­nal dvs. Acum nu pot să vă spun ceva exact”.

Des­pre avere: „În 2008, eu am ple­cat din Pro­cu­ra­tură. Fiind acolo, nu am pro­cu­rat pro­pri­e­tăți. La toate între­bă­rile dvs au fost efec­tu­ate con­troale. Și gata. Eu sunt om asi­gu­rat. Dvs aveți acces la infor­ma­ții, dar dați între­bări la care răs­pun­su­rile le cunoaș­teți. Eu nu am ce comenta asu­pra pro­pri­e­tă­ți­lor”.

Ion Dul­gheru

Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Sim­plu. Eu aș dori ca ce se face acum să con­ti­nue. Insti­tu­ția să-și facă lucrul con­ști­in­cios. Cam asta ar fi. Mari schim­bări, con­form legi­sla­ției, eu nu văd nece­sare. Doar dorința și voința de a munci”.

Des­pre avere: La mine, mama se află peste hotare. E acolo de 20 de ani. Dona­ți­ile toate sunt prin inter­me­diul trans­fe­ru­ri­lor ban­care. Blo­cul este con­struit tot de părinți”.

 

Vio­rel Morari

Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Vreau să schimb direc­ția de com­ba­tere a corup­ției, să modi­fic sta­rea lucru­ri­lor din sfera pre­ve­ni­rii și com­ba­te­rii corup­ției. E nevoie de inten­si­fi­ca­rea acti­vi­tă­ții, deși se lucrează, dar pro­ba­bil nu se merge în direc­ția care tre­buie, dacă soci­e­ta­tea nu simte asta”.

Des­pre avere: „Am un sin­gur apar­ta­ment. Decla­ra­ția pe care ați văzut-o e veche. În acel an, am folo­sit două apar­ta­mente. Un apar­ta­ment era al mamei, iar al doi­lea, al fra­te­lui, de tip man­sardă. În apar­ta­men­tul de pe str. Lev Tols­toi au inves­tit părin­ții, dar acum l-a luat fra­tele. Nu am legă­turi cu firma mamei și a fra­te­lui. Nici nu știu exact cine e fon­da­tor și cine-i admi­nis­tra­tor”.

Ruslan Carai­van

Des­pre pla­nu­rile anti­co­ru­pţie: „Da de unde știți că am depus cerere? Acum nu sunt gata să vă răs­pund. Am depus cere­rea și acum mă pre­gă­tesc. Un răs­puns corect, așa repede, nu pot să vă dau”.

Des­pre avere: „Nu am apar­ta­ment în pro­pri­e­tate. Locu­iesc în apar­ta­men­tul care apar­ține suro­rii mele. Soția mea nu este mem­bru de par­tid. Eu cât am acti­vat în orga­nele pro­cu­ra­tu­rii, nu am aju­tat poli­tic”.

Roman Erem­ciuc

Acesta a avut tele­fo­nul mobil de ser­vi­ciu deco­nec­tat pe par­cur­sul între­gii zile de mier­curi, iar la cel de birou nu a răs­puns.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea Statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul Civil Rights Defenders şi National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Licitație dubioasă cu sisteme antiaeriene la Aeroportul Mărculești

Luni, 04 Aprilie 2016 06:52 Scris de

Cele trei com­plexe de rachete anti­a­e­riene comer­ci­a­li­zate de Minis­te­rul Apă­ră­rii prin inter­me­diul Aero­por­tu­lui Inter­na­ţio­nal Măr­cu­leşti în luna febru­a­rie 2016 au ajuns la o firmă off-shore din Marea Bri­ta­nie, con­dusă de per­so­naje cu impli­cări obs­cure. În Ucraina, această com­pa­nie a făcut tranza­cţii cu sta­tul, pro­cu­rând arma­ment la preţuri mult mai mici decât cele de piaţă, pen­tru ca ulte­rior să-l revândă giganţi­lor din dome­niu de două ori mai scump. Lici­ta­ţia orga­ni­zată de Aero­por­tul Inter­na­ţio­nal Măr­cu­leşti lasă mai multe semne de între­bare vis-a-vis de corec­ti­tu­di­nea aces­tei tranza­cţii, în timp ce per­soane din dome­niu con­si­deră că sta­tul ar fi fost pre­ju­di­ciat cu mili­oane de USD.

Joi, 10 decem­brie 2015, Ana­to­lie Şalaru, minis­trul Apă­ră­rii, semna un ordin prin care obliga şeful Mare­lui Stat Major al Arma­tei Naţio­nale ca în peri­oada 14 — 24 decem­brie 2015 să orga­ni­zeze trans­mi­te­rea din ges­tiu­nea Minis­te­ru­lui Apă­ră­rii (MA) către Aero­por­tul Inter­na­ţio­nal Măr­cu­leşti a trei com­plexe de rachete anti­a­e­riene „S-125 M1 Neva” „în sco­pul for­ti­fi­că­rii bazei mate­ri­ale” a între­prin­de­rii. Peste cinci zile, pe 15 decem­brie 2015, printr-o dis­po­zi­ţie sem­nată de Igor Cutie, locţi­i­to­rul Mare­lui Stat Major al Arma­tei Naţio­nale, a fost insti­tu­ită o comi­sie care a orga­ni­zat pre­da­rea bunu­ri­lor mate­ri­ale de la balanţa MA la balanţa ÎS „Aero­por­tul Inter­na­ţio­nal Măr­cu­leşti”.

Prima licitaţie, anulată la cererea preşedintelui

Deşi în ordi­nul anunt monitorul oficial1http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/anunt-monitorul-oficial1-768x467.jpg 768w, http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/anunt-monitorul-oficial1.jpg 839w" sizes="(max-width: 350px) 100vw, 350px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">minis­tru­lui Apă­ră­rii se pre­ciza că cele trei rachete sunt trans­mise Aero­por­tu­lui Măr­cu­leşti „în sco­pul for­ti­fi­că­rii bazei mate­ri­ale”, deja pe 25 decem­brie 2015, între­prin­de­rea anu­nţa în Moni­to­rul Ofi­cial (MO) al R. Mol­dova că la 12 ianu­a­rie 2016 va avea loc o lici­ta­ţie cu „stri­gare”, fiind expuse cele trei com­plexe de rachete la preţul de 600 de mii USD, echi­va­len­tul a 11,7 mili­oane de lei. Între­prin­de­rea anu­nţa că la lici­ta­ţie pot par­ti­cipa rezi­denţi şi nere­zi­denţi ai R. Mol­dova, deşi anu­nţul era publi­cat doar în limba română şi doar în MO din R. Mol­dova, iar dori­to­rii urmau să achite o taxă de par­ti­ci­pare de 300 USD, să pre­zinte un cont cu 10% din preţul ini­ţial al bunu­ri­lor lici­tate, dar şi licenţă şi auto­ri­za­ţie care con­firmă fap­tul că ar avea drep­tul de a activa în dome­niul vân­ză­rii arma­men­tu­lui.

anunt licitatie anulatahttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/anunt-licitatie-anulata-768x425.jpg 768w, http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/anunt-licitatie-anulata-1024x567.jpg 1024w, http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/anunt-licitatie-anulata-450x250.jpg 450w, http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/anunt-licitatie-anulata.jpg 1091w" sizes="(max-width: 350px) 100vw, 350px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">Pe 12 ianu­a­rie 2016, însă, lici­ta­ţia pre­co­ni­zată nu a mai avut loc, fiind ulte­rior anu­lată, fapt con­sem­nat printr-un alt anunţ publi­cat în MO la data de 15 ianu­a­rie 2016. Ion Pădu­raru, secre­ta­rul gene­ral al Apa­ra­tu­lui Preşe­din­te­lui R. Mol­dova, con­firmă că acea lici­ta­ţie nu a mai avut loc la insis­tenţele şefu­lui sta­tu­lui. „Atunci nu era Guvern. Aero­por­tul Măr­cu­leşti e în ges­tiu­nea MA, iar atunci era un minis­tru în exer­ci­ţiu. Şi într-adevăr, lici­ta­ţia a fost anu­lată la insis­tenţele şefu­lui sta­tu­lui”, pre­ci­zează Pădu­raru, adă­u­gând că „preşe­din­tele a fost cri­tic la tot acest pro­ces”.

Licitaţia cu o singură firmă şi comunicatul post-factum

La scurt timp după 561-anunt-licitatie-reluatahttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/561-anunt-licitatie-reluata-768x278.jpg 768w, http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/561-anunt-licitatie-reluata.jpg 900w" sizes="(max-width: 350px) 100vw, 350px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">vota­rea nou­lui Guvern, s-a reve­nit la lici­ta­rea rache­te­lor. De această dată, printr-un anunţ scurt, for­mat din două pro­po­zi­ţii, în MO din 29 ianu­a­rie 2016, se anu­nţa că „lici­ta­ţia… sus­pen­dată la 12 ianu­a­rie 2016 va fi relu­ată la 16 febru­a­rie 2016, ora 12.00”, deşi ante­rior se pre­ciza, tot în MO, că lici­ta­ţia nu fusese sus­pen­dată, ci anu­lată. La data sta­bi­lită, lici­ta­ţia a avut loc, la ea par­ti­ci­pând o sin­gură firmă, „S-Profit” LTD, cu sediul în Marea Bri­ta­nie. Ea a şi câş­ti­gat lici­ta­ţia, ofe­rind pen­tru cele trei com­plexe de rachete 660 de mii USD, echi­va­len­tul a 12,9 mili­oane de lei. Anu­nţul des­pre firma câş­ti­gă­toare, însă, nu a apă­rut nică­ieri. La o zi de la desfă­şu­ra­rea lici­ta­ţiei, MA revine la subiect, cu un prim comu­ni­cat de presă, prin care anu­nţa că insti­tu­ţia „scapă de arma­men­tul sovi­e­tic înve­chit şi ieşit din uz”, deşi ante­rior îl declara bun „de for­ti­fi­care”.

anunt apararehttp://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/anunt-aparare.jpg 709w" sizes="(max-width: 350px) 100vw, 350px" style="margin: 0.4em 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">Prin ace­laşi comu­ni­cat Minis­te­rul vor­bea des­pre trans­mi­te­rea către Aero­por­tul Măr­cu­leşti a celor trei com­plexe de rachete anti­a­e­riene, fără muni­ţie. „Aces­tea, fiind pro­duse în anul 1974, au un grad de uzură de 100%, sunt nefun­cţio­nale şi gene­rează doar chel­tu­ieli în plus pen­tru men­te­nanţă. Deci­zia de a trans­mite com­ple­xele de rachete de tip S-125 M1, fără muni­ţie, pen­tru a fi vân­dute a fost făcută în baza Hotă­rârii de Par­la­ment nr.458-XX din 30.06. 2001 şi a con­tro­lu­lui de lega­li­tate efec­tuat de Pro­cu­ra­tură, care a con­sta­tat că pro­ce­dura este efec­tu­ată în con­for­mi­tate cu toate cerinţele legale”, se pre­ciza în comu­ni­cat. MA anu­nţa că a iden­ti­fi­cat un potenţial cum­pă­ră­tor, iar pen­tru fina­li­za­rea pro­ce­du­ri­lor de lici­ta­ţie, Comi­sia inter­de­par­ta­men­tală asu­pra expor­tu­ri­lor, reex­por­tu­ri­lor, impor­tu­lui şi tranzi­tu­lui de măr­furi stra­te­gice pre­zi­dată de Minis­te­rul Eco­no­miei (ME) urmează să acorde avi­zul pen­tru comer­ci­a­li­zare. MA nu pre­ciza însă suma obţi­nută, dar nici numele „potenţi­a­lu­lui cum­pă­ră­tor”.

Firmă din Marea Britanie cu director şi tranzacţii suspecte în Ucraina

Firma „S-Profit”, cea care s-a ofe­rit să plă­tească cei 660 mii USD pen­tru cele trei com­plexe de rachete este fon­dată în iulie 2011 în Marea Bri­ta­nie, cu adresa juri­dică în ora­şul Lon­dra, str. Bed­ford, ofi­ciul 11, având un capi­tal social de doar o mie de lire. Direc­to­rul com­pa­niei este cetă­ţea­nul ucrai­nean Artem Zabora, astăzi în vâr­stă de 34 de ani. Un alt direc­tor al aces­tei com­pa­nii care figu­rează în acte este Ian Tay­lor, un per­so­naj cunos­cut pen­tru busi­ne­s­sul pe care l-a creat prin înfi­inţa­rea de firme off-shore pen­tru cei care doresc să-şi camu­fleze iden­ti­ta­tea. Numele com­pa­ni­i­lor fon­date de Tay­lor, care este de fapt doar un inter­me­diar, a figu­rat în scan­da­luri legate de crima orga­ni­zată, tero­rism, eva­ziune fis­cală sau tra­fic de arma­ment. De exem­plu, în decem­brie 2009, un avion care a deco­lat din Coreea de Nord spre Iran a ate­ri­zat în Ban­gkok, iar forţele spe­ci­ale thai­lan­deze au des­co­pe­rit în aero­navă 35 de tone de rachete anti­a­e­riene şi lan­sa­toare diri­ja­bile cu aju­to­rul cal­cu­la­to­ru­lui. O com­pa­nie înre­gis­trată de Tay­lor a fost cea care a închi­riat acel avion. Tot­o­dată, mai multe firme off-shore din Mol­dova au fost legate de numele lui Tay­lor.

Firma „S-Profit” admi­nis­trată de Artem Zabora, cel care a reprezentant-o şi la lici­ta­ţia orga­ni­zată de Aero­por­tul Măr­cu­leşti, este cunos­cută şi pe teri­to­riul Ucrai­nei. În 2014, presa din ţara vecină,citându-l pe Ana­to­lii Mai­bo­roda, fos­tul direc­tor al între­prin­de­rii de stat Ukrin­maş, spe­cia­li­zată în impor­tul şi expor­tul arma­men­tu­lui şi teh­ni­cii mili­tare, menţiona că între­prin­de­rea de stat apela la inter­me­di­a­rul „S-Profit” pen­tru a vinde arma­ment în Suda­nul de Sud. Ast­fel, între­prin­de­rea de stat vin­dea arme fir­mei cu sediul în Marea Bri­ta­nie la un preţ de două ori mai mic faţă de preţul de piaţă, pen­tru ca ulte­rior „S-Profit” să-l vândă, la des­ti­na­ţie, cu preţul real, acu­mulând ast­fel veni­turi fabu­loase. Presa din Ucraina scrie că sta­tul ar fi pier­dut 150 de mili­oane USD de pe urma tranza­cţi­i­lor inter­me­di­ate de off-shore-ul bri­ta­nic.

561-armata2http://www.zdg.md/wp-content/uploads/2016/03/561-armata2.jpg 400w" sizes="(max-width: 400px) 100vw, 400px" style="margin: 0px 0px 1em 1.25em; padding: 0px; font-style: inherit; font-variant: inherit; font-weight: inherit; font-stretch: inherit; font-size: inherit; line-height: inherit; font-family: inherit; vertical-align: baseline; max-width: 100%; height: auto; display: inline; float: right;">Şalaru: „Cei de la Mărculeşti să se justifice…”

ZdG a soli­ci­tat, ofi­cial, de la admi­nis­tra­ţia Aero­por­tu­lui Măr­cu­leşti, iar ulte­rior, de la MA, infor­ma­ţii des­pre firma care a câş­ti­gat lici­ta­ţia. Ini­ţial, repre­zen­tanţii Aero­por­tu­lui Măr­cu­leşti au refu­zat să dis­cute la subiect, redirecţionându-ne la MA. La Minis­ter ni s-a cerut să tri­mi­tem între­bări în scris, ca peste două zile să fim infor­maţi că putem afla aceste date doar de la admi­nis­tra­ţia Aero­por­tu­lui.

„Nu Minis­te­rul Apă­ră­rii a vân­dut com­ple­xul de rachete, ci Aero­por­tul Măr­cu­leşti. Cum au făcut ei, mai departe, cei de la Măr­cu­leşti, să se jus­ti­fice, dacă au încăl­cat ceva. Cum au făcut ei, îi pri­veşte pe ei. Este con­trol la Pro­cu­ra­tură, CNA-ul îi con­tro­lează. Încă nu s-au vân­dut, urmează Comi­sia de la Guvern să sta­bi­lească corec­ti­tu­di­nea tranza­cţiei şi dacă sunt toate actele în regulă şi s-au res­pec­tat şi dacă ei au licenţă inter­na­ţio­nală, aşa cum pre­vede legi­sla­ţia şi acor­du­rile la care este parte Mol­dova… Dacă nu, o să se mai facă o dată lici­ta­ţia”, zice Şalaru.

Ion Dediu, pro­cu­ror în cadrul Pro­cu­ra­tu­rii Mili­tare, susţine că a fost veri­fi­cată lega­li­ta­tea scoa­te­rii la vân­zare a celor trei com­plexe de rachete, nu şi pro­ce­dura prin care aces­tea au fost vân­dute. „Noi am făcut con­tro­lul. Pro­ce­dura este res­pec­tată. Prin­ci­pa­lul act juri­dic este hotă­rârea Par­la­men­tu­lui. Care con­firmă că ele au fost scoase la vân­zare în 2001. De ce acum vân­dute? Când tre­buia să se întâm­ple? Au găsit acum cine să le cum­pere. Ce, armata tre­buie să aştepte să putre­zească aici, dacă ele au fost scoase la vân­zare printr-o hotă­râre de Par­la­ment? Ce ar tre­bui să facă MA? Să se uite la ele?”, întreabă pro­cu­ro­rul. „Nu ne inte­re­sează firma. Eu am con­tro­lat doar pro­ce­dura de scoa­tere la comer­ci­a­li­zare. Preţul era cu mult mai mic în hotă­rârea de Par­la­ment. Dacă ei l-au vân­dut mai cu pro­fit, e bine pen­tru ţară sau nu?”, întreabă acesta.

561-aeroportUntură: „Întrebaţi-i pe ei cum au aflat despre anunţ…”

După mai multe încer­cări, am reu­şit să dis­cu­tăm, la tele­fo­nul său mobil, cu Dan Untură, care din 4 ianu­a­rie 2016 este admi­nis­tra­to­rul între­prin­de­rii de stat Aero­por­tul Măr­cu­leşti. Acesta, prac­tic, s-a impli­cat din mers în orga­ni­za­rea lici­ta­ţiei, anu­nţa­rea ei, alte deta­lii fiind sta­bi­lite de pre­de­ce­so­rul său, Ser­giu Cio­banu, care a ple­cat din fun­cţie în luna decem­brie 2015. Ini­ţial, Untură a încer­cat să ne redi­re­cţio­neze din nou către MA, însă ulte­rior, a accep­tat o dis­cu­ţie des­pre lici­ta­ţie. Acesta a con­fir­mat infor­ma­ţia că firma „S-Profit” cu sediul în Marea Bri­ta­nie a câş­ti­gat lici­ta­ţia, fiind sin­gu­rul par­ti­ci­pant. Untură însă nu a putut să ne spună cum a aflat acest agent eco­no­mic „englez” des­pre desfă­şu­ra­rea lici­ta­ţiei dintr-un sim­plu anunţ, pos­tat în limba română, în Moni­to­rul Ofi­cial al R. Mol­dova. „Întrebaţi-i pe ei cum au aflat des­pre anu­nţul din MO. El este public…”

Şeful Aero­por­tu­lui Măr­cu­leşti ne-a mai zis că preţul de 200 mii USD pen­tru un com­plex de rachete (600 mii pen­tru trei uni­tăţi) a fost sta­bi­lit de către Camera de Comerţ şi Indus­trie (CIE) a R. Mol­dova, con­fir­mând şi fap­tul că preţul lor final, pen­tru care au fost vân­dute, a fost de 660 mii USD. Untură ne-a mai zis că pro­ce­dura de vân­zare a celor trei com­plexe de rachete este abia la mij­loc şi că firma câş­ti­gă­toare tre­buie să pre­zinte mai multe acte.

Nico­lae Gaibu, şeful Depar­ta­men­tu­lui ser­vi­cii de exper­tiză, cer­ti­fi­care şi suport afa­ceri din cadrul CIE, ne-a spus că tre­buie să se docu­men­teze pen­tru a ne oferi deta­lii des­pre cum au fost eva­lu­ate cele trei com­plexe de rachete la suma de 600 mii USD. Mier­curi, acesta ne-a cerut să reve­nim peste o oră, apoi nu a mai răs­puns la tele­fon.

La înce­pu­tul lunii mar­tie 2016, câţiva vete­rani ai Arma­tei Naţio­nale au orga­ni­zat o con­fe­rinţă de presă, în care au vor­bit inclu­siv des­pre acest caz, pre­ci­zând că prin vân­za­rea celor trei com­plexe de rachete ar fi fost pre­ju­di­ciat buge­tul de stat cu apro­xi­ma­tiv 30 mili­oane USD, dar şi peri­cli­tată capa­ci­ta­tea de apă­rare a ţării. Un ase­me­nea com­plex de rachete anti­a­e­riene, nou, costă astăzi apro­xi­ma­tiv 20 de mili­oane USD. Unul vechi, dar fun­cţio­nal, ar valora, afirmă expe­rţi mili­tari, în jur de 10 mili­oane, în timp ce pen­tru rea­du­ce­rea la viaţă a unui com­plex vân­dut de R. Mol­dova ar fi nevoie de 3-5 mili­oane USD. R. Mol­dova a rămas cu un sin­gur com­plex de rachete anti­a­e­riene.

Popular News

Polițistul care dădea târcoale mașinii soției lui Grigore Petrenco este…
Socialiștii s-au grupat în jurul unei afaceri secrete cu o…
Vasile Puiu, a fost recent numit în funcția de director…
Asociația Obștească ”Contra Corupției” (AOCC), a intrat în posesia unor…

(INVESTIGAȚIE) ORAȘUL GHERETELOR ILEGALE

Miercuri, 17 Februarie 2016 14:51 Scris de

Majoritatea gheretelor, instalate în utlimii 10 ani pe străzile centrale și în parcurile din Chișinău, au fost amplasate în mod ilegal.

Cum a fost creată schema

Prezența chioșcurilor stradale, în cadrul cărora se comercializează ziare, reviste, produse din tutun, fast-food, flori ș.a reprezintă un subiect dificil pentru municipalitatea oricărui oraș mare. Și, în diferite țări, această întrebare este soluționată în moduri diferite. Cu toate acestea, ele există, reprezintă o sursă de venit și pentru proprietar, și pentru bugetul orașului și facilitează viața locuitorilor și a turiștilor.

Nu vom face referire la experiența internațională. Ci vom analiza ce se întâmplă în Moldova. În primul rând, este în vigoare sistemul de licitație. Acestea pot fi de două tipuri. În primul caz, oficialii orașului expun dreptul de închiriere a terenului. Anume dreptul, dat fiind faptul că, în Moldova, chiria se efectuează conform tarifelor oficiale, care sunt de, practic, câteva sute de lei pe an. Astfel de licitații sunt practicate, de exemplu, în Bălți, Orhei. Acolo, rezultatul poate consta într-un adaos la buget de până la 45 mii de lei (în decursul a trei ani) și mai mult.

Licitațiile de al doilea tip se practică în Comrat. În cadrul acestora, participanților le este propus să concureze pentru valoarea chiriei. Această licitație crește veniturile localității cu până la 10-13 mii de lei pe an, pentru un lot.

În Chișinău, ultima licitație de acest fel a fost desfășurată de către Institutul de Proiecte Municipale, „ChișinăuProiect”, cu mai bine de 10 ani în urmă. În cadrul acestuia, a fost expus la licitație dreptul de închiriere a unui teren de la o stație de troleibuz. Atunci când ofertele au ajuns la 140 mii de lei, licitația a fost oprită, din cauza comentariilor participanților, care ziceau că pe acești bani poți comercializa doar heroină. De atunci, la nivel de oraș nu există o definire clară a sistemului de oferire a permiselor, însă funcționarii au determinat prețurile potențiale ale terenurilor. În special pentru cele din străzile centrale și în locurile aglomerate.

Pentru a putea sistematiza baza de date existentă, în anul 2003, Consiliul Municipal Chișinău a creat o comisie, condusă de consilierul municipal, Oleg Cernei, care a calculat numărul de chioșcuri existente – 3625, și a dezvoltat propuneri de eficientizare a sistemului existent.

Dat fiind faptul că și până la acel moment, autoritățile locale emiteau periodic amenințări de demolare a chioșcurilor, gheretelor și tarabelor existente, Consiliul Municipal a decis să urmeze calea europeană și, prin decizia Nr.51/4, din 11.07.2006, a interzis autorizarea de amplasare a noi gherete, tarabe și puncte mobile în centrul-nucleu istoric și pe străzile principale ale municipiului Chișinău, cu excepția gheretelor și tarabelor pentru comercializarea presei periodice. Chioșcurilor existente urma să le fie anulate autorizațiile de amplasare și funcționare, după expirarea termenului de valabilitate.

Această decizie a fost luată în baza practicii europene, conform căreia, gheretele care comercializează presa periodică au o importantă funcție socială, reprezentând un garant al dreptului constituțional de acces al cetățenilor la informație.

Totodată, experiența europeană a demonstrat faptul că este imposibil să supraviețuiești doar din comercializarea de presă, de aceea, în diferite țări, au fost incluse în sortiment și alte tipuri de produse. În Franța, gheretelor de presă le este permis să comercializeze țigări și suvenire. În Cehia, pe lângă astea – alcool în sticluțe mici. În Polonia – o gamă limitată de medicamente, produse chimice de uz casnic și cosmetice. În Moldova lucrurile sunt mai simple: poți comercializa tot ce nu este interzis. Pentru chioșcurile stradale, astfel de produse, comercializate în mod rapid, au devenit țigările. Plus: băuturile răcoritoare și berea, cartelele de reîncărcare, contraceptivele, produse de papetărie, pachețele de ceai și cafea.

Prin urmare, pe străzile centrale din Chișinău, pot funcționa doar gheretele care comercializează presa periodică și alte produse pe lângă. Însă, în realitate, o parte dintre chioșcuri doar mimează comercializarea de presă – existând doar una-două publicații, iar sortimentul de bază constând din produse de tutun. De exemplu, în cadrul rețelei „Cosicon” (fondator – Ludmila Lefter), fosta „Leoplast” (fondator – antreprenorul Adrian Nichifor, care, pe moment, se află în închisoare, fiind acuzat de omor), pe raftul destinat ziarelor și revistelor se amplasează un sortiment vast de bere.

Rămâne un mister modul prin care au primit autorizațiile restul gheretelor, care comercializează fast-food, cafea, carne de pui, haine tricotate etc.

Documentele pe care le-am analizat, indică faptul că există o potențială schemă de corupție. În cadrul acesteia, unor antreprenori le este refuzată autorizarea, în baza deciziei aprobate de Consiliul Municipal. În timp ce alți antreprenori primesc autorizații „ca o excepție” sau fără justificări. Să vedem cum lucrează schema.

Carnetul de partid ca instrument de business

Compania „Cebacot”, care deține o rețea de gherete, cu același nume, care se ocupă de comercializarea produselor de tutun în Chișinău, a fost înregistrată în anul 2001. Atunci, fondatorii companiei au fost Vasile Cotuna și Mihail Ceban. Cel din urmă, a fost și rămâne a fi consilier municipal în Chișinău. Însă, de la formațiuni politice diferite. Primind un post în Consiliul Municipal, fiind pe lista Alianței Moldova Noastră, a lui Serafim Urechean (primar al capitalei, în acea perioadă), odată cu venirea lui Dorin Chirtoacă în funcția de primar al Chișinăului, Mihail Ceban s-a retras din AMN și s-a înscris pe lista liberalilor.

După o jumătate de an de la aprobarea deciziei Consiliului Municipal, enunțate anterior, compania „Cebacot” s-a adresat primarului general din acea perioadă, Vasile Ursu, cu cererea de deschidere a încă 20 de gherete în cadrul rețelei. Și dânsul a apobat-o. Însă, Veaceslav Iordan, care a venit în locul lui Ursu, a anulat decizia.

În vara anului 2007, ca urmare a alegerilor locale, în funcția de primar general al municipiului Chișinău a fost ales Dorin Chirtoacă.

În ianuarie 2008, directorul adjunct al „Cebacot”, Vasile Cotuna, i-a scris cofondatorului, Mihail Ceban, o petiție, iar acesta, în calitate de consilier municipal, a readresat-o, pe un formular personal, primarului general. Și liberalul Dorin Chirtoacă a anulat deciziile anterioare și a permis amplasarea celor 20 de gherete viiitorului său coleg de partid (în anul 2009, consilierul Mihail Ceban a declarat aderarea sa la Partidul Liberal). Actualmente, în capitală, rețeaua „Cebacot” dispune de aproximativ 100 de gherete.

La solicitarea MyBusiness.md de a comenta această situație, domnul Ceban a răspuns: „De fapt, este vorba despre o altă situație. Cuiva îi este convenabil să îl discrediteze pe primar prin mine. Dar eu nu vreau să vorbesc despre acest subiect”.

Decizia primarului ar fi putut fi înțeleasă, cât de cât, dacă rețelele de gherete, comercializatoare de produse de tutun, din Chișinău (nu doar „Cebacot”) ar fi avut legătură cu distribuirea presei. Dar în cazul în care produsele mediatice sunt prezente în sortimentul lor, numărul acestora este destul de mic, fiind prezente câteva ziare și reviste, pe raftul general cu alte produse.

New Mega Press: căderea fără decolare

În anul 2008 a fost lansat încă un proiect, legat de presă și produsele de tutun. Acesta era I.M „New Mega Press”, fondatorii căreia erau compania moldovenească „Martech-plus” SRL și compania românească „Cobo IC” SRL. Adică, inițial, firma „Marteh-plus” (fondatori: Nadejda Marciuc, Fulga Poată și Marcel Poată), înregistrată în satul Cojușna, raionul Strășeni, cu activitatea principală „traduceri din limba română”, a fondat „Mega Press”, iar apoi, această rețe s-a transformat într-o întreprindere modernă.

A fost făcută o declarație, conform căreia I.M urma să deschidă în Chișinău 100 de gherete, unde urma să fie comercializată presa periodică, declarație primită cu entuziasm de către jurnaliștii și redactorii autohtoni.

Cu toate acestea, încă de la început, istoria a căpătat detalii scandaloase. Gheretele erau amplasate în cele mai bune locuri din oraș. Au existat plângeri din partea S.A. „Termocom”, deoarece unele chioșcuri erau amplasate pe trapele de pe conducta de încălzire, lucru care este interzis.

În același timp, Curtea de Conturi din România, în raportul din 30 aprilie 2012 (http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/management9.pdf, pag. 33-34) a înregistrat faptul că, firma „New Mega Press” a primit în mod ilegal, în anul 2011, 792 000 de lei românești (180 mii de euro) din bugetul român, prin intermedierea Departamentului Românilor de Pretutindeni și asociației publice din Chișinău „Centrul culturii și a educației române”, pentru proiectul „Rețea de distribuire a presei românești”. Acest proiect presupunea amplasarea de 18 gherete pe străzile centrale ale Chișinăului. Curtea de conturi a remarcat că, în primul rând, disctribuirea presei nu este înclusă în obiectivele statutare ale „Centrului culturii și educației române”. În al doilea rând, Centrul a transmis aceste gherete organizației comerciale „New Mega Press”, lucru pe care l-a realizat în mod ilegal. Însă, „New Mega Press” nu a reușit să-și gestioneze activitatea.

Totodată, în raportul Curții de Conturi din România s-a constatat faptul că în cele 18 gherete „erau comercializate țigări, băuturi răcoritoare, dulciuri, gume de mestecat și pe o suprafață relativ mică – presa în general, iar presa românească nu a fost prezentată în mod vizibil”.

Ca rezultat, gheretele „New Mega Press” au fost procurate de S.A „Moldtelecom” și, actualmente, acolo se comercializează telefoane mobile și cartele Unite. Iar o parte dintre chioșcuri rămân a fi închise.

Undă verde pentru Coffee Time

Dar activitatea gheretelor din capitală nu se limitează la comercializarea presei și a produselor de tutun. Conform spuselor vice-primarului, Nistor Grozavu, în jur de 900 de chioșcuri din municipiu dispun de licențe de comercializare a țigărilor. Majoritatea dintre acestea aparțin celor cinci rețele mari: S.A. „Moldpressa” (unica rețea care chiar comercializează presa periodică: sortimentul acestora include în jur de 250 de denumiri de ziare și reviste, dintre care 55 sunt moldovenești, iar restul – din Rusia, România și Ucraina), „Cebacot”, ACM-Veteran, „Cosicon” și „Business Market”.

Conform datelor Direcției generale de comerț, alimentație publică și prestări servicii a Consiliului Municipal Chișinău, la începutul lunii ianuarie, 2016, dintre 20.3 mii de autorizații, gheretelor le-au fost alocate 3475.

De aceea, vom analiza încă o rețea, una nouă, care se ocupă de o altă direcție. Este vorba despre rețeaua de chioșcuri street-coffee, „Cofee Time”, care este dezvoltată de către compania „Unicafe” SRL, fondată în anul 2012 (fondator Maxim Condratiev).

Această rețea ne-a atras atenția prin dezvoltarea sa activă, în cadrul locațiilor „de aur” ale Chișinăului. Doar în două parcuri centrale din capitală, - Ștefan cel Mare și Catedralei, în câțiva ani, au fost amplasate șapte gherete. (În cadrul deciziei Consiliului Municipal, enunțate anterior, este menționat faptul că este interzisă amplasarea unor astfel de chioșcuri în parcuri).

Apropo, penultima gheretă a rețelei a apărut în parcul Ștefan cel Mare în noaptea dintre 23 și 24 noiembrie 2015, în fața hotelului „Codru”. Ultima (deja a patra gheretă în acest parc) – în noaptea dintre 25 și 26 ianuarie 2016. Două chioșcuri „Coffee Time” au apărut după Revelion pe strada Bănulescu-Bodoni, mai jos de bulevardul Ștefan cel Mare și, deocamdată, nu sunt active.

Încă o gheretă a acestei rețele a fost amplasată recent pe un loc remarcabil. Pe bulevardul Ștefan cel Mare (unde, de asemenea, este interzisă amplasarea de chioșcuri), vizavi de Universitaea de Medicină, între clădirile preturii sectorului Buiucani și Centrul Național Anticorupție. 

În mod tradițional, în astfel de situații, se spune că, în spatele unor astfel de investiții de amploare, stă cineva dintre rudele primarului general. De data aceasta, este invocat fratele primarului, Lucian Chirtoacă, care a fost de multe ori învinuit, de mass-media și consilierii municipali, de faptul că a acaparat o parte din businessul de publicitate din capitală sau de faptul că, firma pe care o conduce, a realizat reparația străzii pietonale Eugen Doga. În toate cazurile, numele lui nu este prezent în doumentele de constituire.

Cu toate acestea, editura „Ziarul de Gardă” a publicat o informație din dosarul deschis de către autoritățile locale în anul 2014, din care rezultă faptul că cinci firme din capitală, inclusiv „Unicafe”, au utilizat în mod neoficial o încăpere din incinta primăriei municipiului Chișinău, în calitate de birou. De aceste întreprinderi se ocupa un contabil, care, confor datelor anchetei, a primit indicații de gestionare a finanțelor și activelor acestora din partea lui Lucian Chirtoacă. 

Dorin Chirtoacă și unchiul său, liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, au numit ancheta drept încercare a oponenților politici de a-i compromite înainte de alegerile din 2014.

La „mormântul” Omniapresa

La finalul verii anului trecut a izbucnit un nou scandal. De această dată, legat de faptul că, în locul vechei gherete de lângă liceul „Gheorghe Asachi” a apărut o nouă cafenea, „Kaffee Klein”.

Istoria înainte de evenimente este următoarea. Începând cu anul 1998, în Chișinău exista încă o rețea, care încerca să comercializeze presă – „Omniapresa” SRL, printre fondatorii căreia era și primăria municipiului Chișinău. Întreprinderea și-a anunțat oficial falimentul în urmă cu 4 ani, lăsând în urma sa datorii și gherete în locațiile „de aur”. A fost numit un lichidator.

Și, în mod surprinzător, în locul unui chioșc din acea rețea, la doar cîteva zile după incident, a fost construit un local cu alt format. Și cu o suprafață mult mai mare decât cea ocupată de „Omniapresa”. Primarul general, care a fost întrebat, în cadrul ședinței primăriei, despre legalitatea celor întâmplate, a afirmat faptul că totul este legal. „Aceasta nu este o gheretă, ci un magazin în toată legea, din materiale scumpe, cu aer condiționat, conectată la canalizare, - îl citează pe Dorin ChirtoacăAgora.md. – Nu arată rău, vă spun sincer. Însă nu ăsta este scopul: să înlocuim gheretele vechi cu gherete noi. Proprietarul nu a încălcat nimic, dar haideți să o mutăm cu un metru. Dacă va sta ca un os în gât, atunci o vom strămuta. Vom mai analiza problema”.

„Coffee2go” a fost deschisă de compania „Carilia” SRL, fondator – Lia Neukirch (conform datelorZiarul Național, dânsa este soția fostului purtător de cuvânt al misiunii OSCE în R. Moldova, Claus Neukirch), adresa juridică – hotelul „Codru”.

Lupta pentru locuri

Dar ar fi naiv să fie presupus faptul că fiecare poate să reprofileze autorizația oferită și să construiască un magazin sau un local în loc de gheretă. La începutul articolului a fost menționat faptul că locurile pentru gherete sunt distribuite într-un mod lipsit de transparență, terenul de sub ele aparține orașului. Mai mult de atât, primăria poate retrage unilateral autorizația, cum a fost procedat în timpul reparației străzii Aleco Russo.

Atunci, primarul s-a bazat pe Regulamentul de autorizare pe teritoriul municipiului Chișinău, și a emis decizia Nr. 683-d, din 3 iulie 2012, prin care a anulat autorizațiile oferite gheretelor a patru agenți economici, care își desfășurau activitatea pe strada dată. Fără a oferi locații alternative. Și a dat ordin Direcției Generale de Comerț, Alimentație publică și Prestări Servicii a Consiliului Municipal Chișinău, Inspectoratului Fiscal al sectoarelor Ciocana și Rîșcani și Comisariatului de Poliție să controleze aplicarea acesteia.

Legalitatea acestei decizii a fost pusă sub semnul întrebării de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. În scrisoarea, adresată primarului general, șeful adjunct al Oficiului, Iancu Țurcanu, a remarcat faptul că Regulamentul amintit permite anularea de autorizare doar în două cazuri: în cazul încetării activității sau a lichidării titularului autorizației; a actului de verificare, întocmit pe loc, cu referire la închiderea sau lichidarea întreprinderii. Și a recomandat faptul ca, în termen de 30 de zile, să anuleze sau să modifice decizia Nr. 683-d. Atunci, acest lucru nu s-a întâmplat. Deși, actualmente, pe site-ul primăriei lipsește textul acestei decizii.

Agenții economici, la rândul lor, au ignorat decizia primăriei, cu excepția „Moldpresa”. Putem doar presupune faptul dacă au intrat sau nu, în decursul unui an, pe la ei reprezentanți ai Direcției de comerț, Inspectoratului fiscal și a poliției din două sectoare.

Astăzi, primăria a început lucrările de reparație ale străzii principale din oraș, bulevardul Ștefan cel Mare, a bulevardului Mircea cel Bătrân și încă câteva străzi principale...

Dar comerțul din capitală a tras anumite concluzii și, fără a avea prea mare încredere în ziua de mâine, deja se străduie să amplaseze gherete mobile, pe roți. Chiar și rețeaua amintită, „Coffee Time”, a amplasat o nouă gheretă pe strada Vlaicu Pîrcălab, mai jos de bulevardul Ștefan cel Mare (vizavi de Sky Tower și ULIM) în „varianta mobilă”.

Vom menționa faptul că Hotărârea de Guvern Nr. 931, din 08.12.2011, „Cu privire la desfășurarea comerțului cu amănuntul” unește gheretele și rulotele prin conceptul de „unități de comerț ambulant”. Este vorba despre o „unitate de comerț cu amănuntul, ridicată din construcții ușor demontabile, care poate fi mutată din loc în loc și care, de regulă, nu dispune de spațiu pentru păstrarea produselor. Unitățile de comerț ambulant sunt: staționare provizorii: pavilion, gheretă; mobile – automagazin, rulotă, tonetă, tarabă, stand, tejghea, cărucior, aparat automat pentru vânzări”. Apropo, „Kaffee Klein”, conectată la canalizare, nicidecum nu poate fi inclusă în vreo tipologie din cele enunțate. E staționar.

Trendurile acestei ierni

Tradițional, în cadrul iarmaroacelor de Crăciun, care are loc în piața principală din țară, au putut fi remercate noile tendințe de dezvoltare a afacerilor mici și mijlocii din Chișinău. Anul acesta, atrăgeau atenția camioanele bine echipate (câte două unități) ale noilor întreprinderi „Coffee Secret” și „Coffee Point”. Sortimentul includea (pe lângă cafea) – hot-doguri și croissante. Conform spuselor vânzătorilor, aceste întreprinderi încă nu dispun de autorizații, vor apărea după sărbători.

Putem presupune faptul că, în viitorul apropiat, comerțul stradal va continua să se mute pe puncte de lucru mobile, care cresc flexibilitatea proprietarului, în relațiile cu autoritățile orașului și în materie de locație.

De fapt, decizia Consiliului Municipal din anul 2006, interzice și amplasarea punctelor de lucru în varianta mobilă, în centrul istoric al orașului și pe străzile principale din capitală.

„Este o sursă de venit”

Am încercat să obținem comentarii în primărie, în Direcția Generală de Comerț, Alimentație publică și Prestări servicii. Cu toate aceste, în decursul unei luni, șeful departamentului și adjunctul acestuia nu au găsit timpul necesar pentru a ne răspunde la întrebări.

În timpul anilor de conducere, poziția primarului general, Dorin Chirtoacă, cu referire la amplasarea gheretelor pe străzile orașelor se tot modifica. Încă în timpul primului său mandat (2007-20011) el a declarat faptul că gheretele amplasate ilegal și care au o suprafață mai mare de 12 m2, vor fi demontate. Iar în anul 2012, primarul a și emis dispoziția Nr. 702-d, cu prin care „se stopează definitiv eliberarea autorizațiilor de funcționare pentru gherete noi amplasate sau reamplasate pe străzile orașului”.

Cu toate acestea, și după aceasta autorizațiile au continuat să fie emise. Astăzi, răspunzând la reclamațiile societății cu privire la numărul crescând al gheretelor, Dorin Chirtoacă afirmă: „Pe de o parte, este o problemă pentru imaginea orașului, Pe de altă parte, sunt agenți economici care reprezintă o sursă de venit, o posibilitate de a lucra în situația grea în care se află Moldova. Taxele locale, anuale (pentru gherete) sunt de 200 lei pentru un metru pătrat”.

Șeful administrației locale declară că, de când el este edilul capitalei, din anul 2007, numărul de gherete a scăzut cu câteva sute. De asemenea, el afirmă că, odată cu reconstrucția bulevardelor principale, gheretele și panourile publicitare vor fi mutate pe străzile secundare.

„Este nevoie de concursuri și licitații transparente”

Am rugat directorul Centrului de Monitorizare și Analiză Strategică „Alternativa”, Victor Gurgău, să comenteze datele expuse în articol. Victor Gurgău s-a aflat în funcția de consilier municipal timp de 8 ani, iar comentariul lui a fost următorull:

„Legea RM Nr. 121 din 04.05.2007 „Privind administrarea și deetatizarea proprietății publice”, art. 9, par. 2, spune că toate aceste activități trebuie să fie gestionate de către autoritățile administrației publice locale. Adică consilierii municipali, dar nu oficialii. Dar birocrații încearcă să substituie deciziile cât de cât transparente și, pur și simplu, „să-și vândă semnătura”.

Consider că, din exemplele amintite în articol, mai mult de jumătate au un caracter de corupție. Iar, în multe cazuri, astfel de alocări de teren pentru gherete se pot finisa cu o clădire supraetajată, răsărită peste un an în locul chioșcului. În special, situația este actuală pentru parcuri și spații verzi.

Trebuie aleasă calea, pe care au trecut multe capitale din lume, de la Paris și până la Moscova: prin concursuri și licitații transparente”.

Excepții selective

Atunci când lucrul la articol a fost, practic, finisat, au fost făcute publice patru decizii ale Curții Supreme de Justiție, din 13 ianuarie, anul curent, cu referire la gheretele instalate în capitală.

Biroul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a apelat instanțele cu cereri de anulare a patru decizii ale primarului și vice-primarului, din anii 2013 și 2014, prin care oficialii au autorizat activitatea câtorva gherete: pe bulevardul Traian (proprietar Alexei Chirtoagă), stradaTestemițeanu(SRL Ediprim & Co), strada Decebal (SRL Ci-Prosper-Com), parcul Valea Morilor(SRL Edera-Trio). Ultimele două cazuri fiind „de excepție”.

Reprezentanții Cancelariei de Statau remarcat faptul că primarul și adjunctul său au încălcat Dispoziția de autorizare a activității unităților comerciale, aprobată prin decizia Consiliului Municipal în anul 2007. Gheretele pot fi amplasate doar pe bază de autorizație și nu prin dispoziția primarului.

Totodată, decizia primarului a încălcat propria lui dispoziție din anul 2012, cu referire la încetarea emiterii de autorizații pentru activitatea gheretelor și decizia Consiliului Municipal din anul 2006, amintită la începutul acestui articol.

Cancelaria de Stat a atras atenția la faptul că „prin excepții selective, efectuate prin emiterea de dispoziții sunt favorizate unele persoane fizice și juridice în raport cu altele”.

Judecătoriile din toate instanțele au recunoscut validitatea argumentelor Biroului teritorial al Cancelariei de Stat. Toate cele patru dispoziții ale primarului și ale adjunctului său au fost anulate ca fiint ilegale.

Conform datelor Ziarul de Gardă, un figurant al acestor dosare este firma „Edera-Trio”, care a primit permisiunea primarului de a deschide două gherete în parcul Valea Morilor – înregistrată în apartamentul soacrei lui Lucian Chirtoacă. Totodată, această întreprindere a fost inclusă în lista celor cinci firme, care au fost menționate în cadrul dosarului enunțat anterior și, conform informațiilor anchetei, au fost administrate de către fratele primarului general.

Și Lucian, și Dorin Chirtoacă afirmă că familia lor nu are legătură cu această firmă.

Cu ce avere pleacă Balițchi de la Vamă și Prisăcaru de la FISC?

Vineri, 29 Ianuarie 2016 13:57 Scris de

Octa­vian Armaşu, minis­trul Finanţe­lor anunță că a sem­nat la 28 ianu­a­rie 2016, Ordi­nul cu pri­vire la înce­ta­rea rapor­tu­ri­lor de ser­vi­ciu prin demi­sie a lui Ion Pri­să­caru din fun­cţia de şef al Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat şi Ordi­nul cu pri­vire la înce­ta­rea rapor­tu­ri­lor de ser­vi­ciu prin demi­sie a lui Tudor Bali­ţchi din fun­cţia de direc­tor gene­ral al Ser­vi­ci­u­lui Vamal. 

Anun­țul lui Armașu vine la câteva zile după ce pre­mi­e­rul Pavel Filip cerea sus­pen­da­rea aces­tora din func­ți­ile deți­nute. Pre­ci­zăm că Tudor Bali­țchi și Ion Pri­să­caru au fost numit în aceste func­ții de către PLDM, insti­tu­ție care a con­dus, până acum o săp­tămână, Minis­te­rul Finan­țe­lor, cea care ges­tio­nează Vama și Fis­cul.

Pe par­cur­sul acti­vi­tă­ții celor doi, ZdG a scris des­pre ave­rea și afa­ce­rile aces­tora. Acum, vă pro­pu­nem să aflați cu ce avere au venit și pleacă cei doi func­țio­nari.

Șase ani la Vamă: Afacerile și proprietățile familiei Balițchi

(arti­col apă­rut în ZdG pe 29 octom­brie 2015. La acest link vedeți vari­anta ori­gi­nală)

Tudor Bali­țchi, șeful în demi­sia al Ser­vi­ciul Vamal al R. Mol­dova, locu­iește într-un apar­ta­ment de peste 200 m.p., înre­gis­trat pe numele suro­rii sale. În ulti­mii ani, sora sa, sta­bi­lită în SUA, dar și mama aces­tuia, medic de pro­fe­sie, acum pen­sio­nară, au deve­nit pro­pri­e­ta­rele mai mul­tor tere­nuri pen­tru con­struc­ții la peri­fe­ria Chi­și­nă­u­lui, care valo­rează mili­oane de lei. Tot mama lui Bali­țchi, în 2015, a fon­dat, împre­ună cu direc­to­rul Fabri­cii Rogob, o firmă ce are acti­vi­tăți decla­rate în con­struc­ții. Tudor Bali­țchi și soția sunt și ei fon­da­tori de firme, deşi Legea ser­vi­ci­u­lui în orga­nele vamale îi inter­zice să „exer­cite per­so­nal sau prin inter­me­diul unui terţ acti­vi­tate de între­prin­ză­tor” și îl obligă să „trans­mită în admi­nis­trare fidu­ci­ară unei alte per­soane, pe peri­oada ser­vi­ci­u­lui în orga­nul vamal, cota sa (pache­tul de acţiuni) din fon­dul sta­tu­tar al orga­ni­za­ţiei comer­ci­ale”.

lege cola­bo­ra­tor vamal­Tu­dor Bali­țchi este cel mai lon­ge­viv șef pe care l-a avut Ser­vi­ciul Vamal în isto­ria sa. A fost insta­lat în frun­tea Vămi­lor în decem­brie 2009, iar peste mai puțin de două luni va împlini șase ani de când con­duce insti­tu­ția. Bali­țchi are 38 de ani, fiind năs­cut în 1977, în Tiras­pol. A stu­diat la Facul­ta­tea de Drept de la Uni­ver­si­ta­tea Liberă Inter­na­ţio­nală din Mol­dova, spe­cia­li­za­rea drept admi­nis­tra­tiv şi con­sti­tu­ţio­nal (1994 — 1999). Trei ani mai târ­ziu, îşi susţine teza de mas­ter la ace­eaşi spe­cia­li­zare. Cariera pro­fe­sio­nală şi-o începe în cali­tate de jurist la Agenţia pen­tru Pro­pri­e­tate Inte­lec­tu­ală (1999 — 2000). În anul urmă­tor este con­sul­tant juri­dic la USAID, în cadrul pro­iec­tu­lui de pri­va­ti­zare con­tra mij­loa­ce­lor băneşti şi dezvol­ta­rea pieţei valo­ri­lor imo­bi­li­are, IBICI. Din 2000 şi până în 2009, îna­inte de a deveni șef al Ser­vi­ci­u­lui Vamal, este preşe­dinte al Con­si­li­u­lui de Obser­va­tori şi şef al Dire­cţiei Admi­nis­tra­tive şi Economico-Financiare al SA „IPTEH”. Pe 25 iulie 2012, în ziua în care a împli­nit 35 de ani, Nico­lae Timofti, la pro­pu­ne­rea pre­mi­e­ru­lui de atunci, Vlad Filat, cu care Bali­țchi a lucrat îna­inte de a ajunge la Vamă, i-a acor­dat gra­dul de general-maior.

Ave­rea din decla­ra­ții a șefu­lui Vămi­lor
De când con­duce insti­tu­ția, Bali­țchi a ajuns în aten­ția opi­niei publice în spe­cial gra­ţie „modes­te­lor” sale decla­ra­ții cu pri­vire la veni­turi și pro­pri­e­tăți. Bună­oară, în decla­ra­ția din 2012, Bali­țchi indica un venit anual din sala­riu de 148 mii de lei, două tere­nuri, unul pomi­col și o gră­dină, cu o valoare cadas­trală de doar 40 mii de lei, un apar­ta­ment din 1995, de 61,7 m.p. și o încă­pere nelo­ca­tivă de 1,7 m.p., ce ar fi valo­rat 1500 de lei, con­turi cu 10 mii de euro și acțiuni la patru firme, care, însă, potri­vit ace­le­iași decla­ra­ții, nu i-ar fi adus veni­turi.

Ultima sa decla­ra­ție de avere, cea pen­tru 2014, deși con­ține date mai con­sis­tente, la fel, pare „modestă”. Căsă­to­rit pen­tru a doua oară în noiem­brie 2013, șeful Vămi­lor a indi­cat în decla­ra­ția din 2014, în plus față de cea din 2012, un apar­ta­ment de 64 m. p., pro­cu­rat în 2014, patru tere­nuri, din­tre care 2 gră­dini și 2 tere­nuri nepro­duc­tive, achi­zi­țio­nate în 2014-2015, toate cu o valoare cadas­trală de circa 160 mii de lei și un auto­mo­bil, Toyota RAV 4, fabri­cat în 2010, cum­pă­rat în 2013, cu o valoare „con­form docu­men­tu­lui care cer­ti­fică pro­ve­niența” de 2 mii de euro. Tot­o­dată, Bali­țchi a pre­ci­zat că și-a vân­dut cota parte dintr-un SRL, con­tra 2340 de lei, la fel și soția sa vân­duse cota parte dintr-o firmă luând 92500 de lei. Tot­o­dată, aceasta a acu­mu­lat 703 mii de lei din deți­ne­rea cote­lor părți în capi­ta­lul social al unui SRL. Fami­lia Bali­țchi sus­ține că alți 6750 de euro i-a avut din darea în chi­rie a unui imo­bil. La capi­to­lul firme, numă­rul a rămas cel din 2012, doar că, așa cum urma să con­sta­tăm, la unele a renun­țat, iar altele, noi, au fost fon­date de soție.

O fri­ze­rie și un schimb valu­tar, afa­ceri ofi­ci­ale
Ofi­cial, con­form date­lor de la Camera Înre­gis­tră­rii de Stat (CÎS), Tudor Bali­țchi, în octom­brie 2015, este fon­da­tor al 2 firme: SRL „Dorușa Lux” și SRL „Euro Schimb”. Prima a fost înre­gis­trată de el încă în 2001, împre­ună cu Feo­dora Cocervă, ambii cu câte 50%, într-un apar­ta­ment din str. Soco­leni. Prin­ci­pa­lul gen de acti­vi­tate al SRL-ului îl con­sti­tuie pres­ta­rea ser­vi­ci­i­lor de fri­ze­rie și cos­me­tice, acti­vi­tate care, în 2012, le-a adus fon­da­to­ri­lor 14600 de lei. Feo­dora Cocervă afirmă că este rudă cu Tudor Bali­țchi, iar firma a fost fon­dată de ei în 2001, când acesta nu era func­țio­nar. „Aici mare avere nu-i. Are 2700 de lei din capi­ta­lul social. Încă­pe­rea nu este a lui. E cum­pă­rată de mine, când dl Bali­țchi era, ehehe… El a rămas în firmă mai mult cu numele, dar cred că degrabă o să-l scoa­tem pen­tru că doar pro­bleme pot avea din cauza asta. E o fri­ze­rie, nimic mai mult”, ne-a zis Feo­dora Cocervă, des­pre afa­ce­rea pe care o împarte cu șeful Vămi­lor.

Cea­laltă firmă, SRL „Euro Schimb”, la care Bali­țchi e fon­da­tor, este o casă de schimb valu­tar ampla­sată pe str. Ion Cre­angă din Chi­și­nău. În această afa­cere, Tudor Bali­țchi a con­tri­buit cu 150 mii de lei și deține 30% din capi­ta­lul social. Par­te­neri cu șeful Vămi­lor sunt Edu­ard Bănă­ruc, secre­tar gene­ral adjunct al Guver­nu­lui (30%), Ser­ghei Dol­go­po­lov (20%), care deține alte două case de schimb valu­tar, și Sve­tlana, Anas­ta­sia și Eli­sa­veta Sido­renco, care împart cele­lalte 20% și care figu­rează și în alte firme ce dețin case de schimb valu­tar. Con­form date­lor din ulti­mul raport finan­ciar pre­zen­tat de agen­tul eco­no­mic, în 2012, acesta a avut un venit din vân­zări de 11,39 mili­oane de lei.

În 2012, Tudor Bali­țchi indica în decla­ra­ția de veni­turi și pro­pri­e­tăți că este fon­da­tor, de unul sin­gur, la patru firme. Pe lângă cele două, enu­me­rate mai sus, acesta declara cali­ta­tea de fon­da­tor la SRL „Lan­teon Lex”, unde avea 10% și la SRL „Vade­me­cum”, cu 33,3%. Acum, SRL „Lan­teon Lex” apar­ține, în pro­por­ție de 100%, lui Ale­xan­dru Rotari. Con­form men­țiu­ni­lor CÎS, firma, spe­cia­li­zată în acti­vi­tăți de con­sul­tanță, s-ar afla în pro­ces de lichi­dare. În cazul SRL „Vade­me­cum”, capi­ta­lul social apar­ține acum, în pro­por­ție de 100%, lui Vasile Donțu. Aceasta are acti­vi­tăți „ale biro­u­ri­lor și ser­vi­ci­i­lor de con­sul­ta­ții juri­dice, inclu­siv ale avo­ca­ți­lor par­ti­cu­lari”.

Fir­mele fami­liei
În noiem­brie 2013, Tudor Bali­țchi s-a căsă­to­rit pen­tru a doua oară, iar cere­mo­nia a fost una fas­tu­oasă, pen­tru care, așa cum ZdG scria ante­rior, s-au inves­tit sala­ri­ile pe trei ani ale șefu­lui Vămi­lor. Soție i-a deve­nit Ali­ona Ște­flea, deve­nită între timp Bali­țchi. În urmă cu o lună, când am înce­put docu­men­ta­rea la acest subiect, Ali­ona Bali­țchi figura, în baza de date a CÎS, ca și fon­da­toare a două SRL-uri: „Pro­fser­vice Group”, înre­gis­trat pe 20 febru­a­rie 2015 și „Pro­fcon­sul­ting Prim”, fon­dat pe 13 mai 2014. Ambele firme au ace­eași adresă juri­dică, un apar­ta­ment de pe Calea Ieși­lor, Chi­și­nău, care apar­ține fami­liei Ște­flea, sau mai exact, Valen­ti­nei și lui Ser­giu Ște­flea, socrii lui Bali­țchi. Recent, însă, fon­da­to­rul și admi­nis­tra­to­rul aces­tor firme a fost schim­bat, în ambele cazuri deve­nind o oare­care Liud­mila Immer. Sediul fir­me­lor a rămas însă tot în apar­ta­men­tul fami­liei Ște­flea, semn că rela­ți­ile aces­tora cu cele două SRL-uri sunt vala­bile. De alt­fel, ambele SRL-uri au decla­rat ace­leași acti­vi­tăți în dome­niul evi­den­ței con­ta­bile.

În 2014, Ali­ona Bali­țchi era și fon­da­toa­rea fir­mei „Lexicon-Lux” SRL. Între timp, ea „a ieșit” și din acest busi­ness, nea­vând acum nicio firmă pe numele său. SRL-ul, însă, a rămas în fami­lie, în cali­tate de fon­da­toare, con­form date­lor de la CÎS, figu­rând Valen­tina Bali­țchi, mama lui Tudor Bali­țchi, iar în cali­tate de admi­nis­tra­toare, Valen­tina Ște­flea, soa­cra lui Bali­țchi. „Lexi­con Lux” SRL a fost fon­dat în noiem­brie 2009 și are acti­vi­tăți decla­rate în dome­niul turis­mu­lui și învă­țămân­tu­lui pen­tru adulți. În 2012, a avut veni­turi din vân­zări de 38800 de lei. Pre­ci­zăm că, Valen­tina Ște­flea, soa­cra șefu­lui Vămi­lor, deține și firma „Lexi­con Cla­sic” SRL, care ges­tio­nează un cen­tru de limbi stră­ine, des­chis acum 10 ani. Valen­tina Ște­flea deține 25% din afa­ce­rea pe care o împarte cu Vitali Jelea­pov și „Larga-Vin” LTD, o firmă fon­dată de un off-shore din Irlanda, „Gal­vana Hol­dings”.

Mama șefu­lui Vămi­lor, par­te­neră de afa­ceri cu șeful „Rogob”
Pe 30 apri­lie 2015, „Lexicon-Lux” SRL, al cărui fon­da­tor este Valen­tina Bali­țchi, a des­chis, împre­ună cu un alt SRL, SC „Automi Trans”, firma „New Mana­ge­ment”. „Automi Trans”, firma par­te­neră a mamei șefu­lui Vămi­lor, este la rându-i fon­dată de Igor Roșca, cel care admi­nis­trează afa­ce­rea părin­ți­lor săi, Gri­gore și Fevro­nia Roșca, Firma de Pro­duc­ție și Comerț „Rogob” SRL, care deține fabrica de meze­luri cu ace­lași nume. SRL-ul fon­dat de fir­mele lui Igor Roșca și Valen­tina Bali­țchi, „New Mana­ge­ment”, își are sediul pe bd. Dacia 14/1, acolo unde este de fapt piața „Dacia”, cunos­cută cu numele „1000 de mărun­ți­șuri”, din pre­a­jma maga­zi­nu­lui cu ace­lași nume. În 2014, piața și tere­nul din zonă au intrat în pose­sia fir­mei „Rogob” SRL, admi­nis­trată de Igor Roșca. Ofi­cial, tot din 2014, piața res­pec­tivă este ges­tio­nată de cea­laltă firmă a lui Roșca, „Automi Trans”.

Dat fiind fap­tul că „Rogob” este unul din cei mai mari pro­du­că­tori de meze­luri de la noi, am încer­cat să aflăm, de la Ser­vi­ciul Vamal, dacă rela­ți­ile de afa­ceri din­tre fami­li­ile Bali­țchi și Roșca au vreun impact în even­tu­a­lul import de carne pe care-l rea­li­zează „Rogob” SRL. Am soli­ci­tat o infor­ma­ție sim­plă: cine sunt cei mai mari impor­ta­tori de carne sau pro­duse din carne în R. Mol­dova în 2014 și în pri­mele luni din 2015. Doar că, potri­vit răs­pun­su­lui pri­mit de la Ser­vi­ciul de Presă al insti­tu­ției, aceste infor­ma­ții, sim­ple și banale la prima vedere, sunt con­si­de­rate „con­fi­den­ți­ale” și nu pot fi făcute publice fără acor­dul agen­tu­lui eco­no­mic.

Expli­ca­ți­ile șefu­lui de la Rogob
Am abor­dat subiec­tul cu oameni din dome­niu, care ne-au spus că Bali­țchi și Roșca s-ar afla în rela­ții ami­cale. În con­tex­tul infor­ma­ți­i­lor de care dis­pu­neam, zilele tre­cute, pe un site de limbă rusă, bloknot-moldova.md, a apă­rut un subiect des­pre fap­tul că Tudor Bali­țchi ar fi fost audiat de pro­cu­ro­rii care inves­ti­ghează dosa­rul penal în pri­vința ex-premierului Vlad Filat, fiind între­bat și des­pre rela­ția sa cu „Rogob” SRL. Sursa citată sus­ține că, din 2013 ar fi fost aduse în Mol­dova 12 mii de tone de carne, prin con­tra­bandă. Soli­ci­tată de ZdG, Adri­ana Beți­șor nu a dorit să dis­cute, pre­ci­zând că ar fi ocu­pată. Ea ne-a îndem­nat să soli­ci­tăm Ser­vi­ciul de Presă al Pro­cu­ra­tu­rii. Prin inter­me­diul Ser­vi­ci­u­lui, Beți­șor ar fi pre­ci­zat că, în dosa­rul pe care-l ges­tio­nează, nu inves­ti­ghează acest aspect.

Ofi­cial, firma „Rogob” SRL îi are în cali­tate de fon­da­tori pe soții Gri­gore și Fevro­nia Roșca, și pe Igor Roșca – admi­nis­tra­tor. De pre­ci­zat și fap­tul că fabrica de meze­luri a fost des­chisă încă în 1997, însă a deve­nit unul din lide­rii de piață abia în ulti­mii ani, când și-a des­chis o fabrică nouă, modernă, în Goia­nul Nou, Stă­u­ceni. Soli­ci­tat de ZdG, Igor Roșca a pre­ci­zat că infor­ma­ția de pe site-ul men­țio­nat nu ar cores­punde ade­vă­ru­lui și că, firma pe care o con­duce nu a fost și nu este impli­cată în vreun dosar penal. „Sun­tem o com­pa­nie nea­fi­li­ată poli­tic. Sunt oameni care nu ne vor binele”, zice Igor Roșca. L-am între­bat pe acesta des­pre fon­da­rea fir­mei „New Mana­ge­ment” SRL, în apri­lie, împre­ună cu mama șefu­lui Vămi­lor. Roșca a spus însă că infor­ma­ția nu ar fi ade­vă­rată. L-am între­bat dacă acesta este fon­da­tor la „Automi Trans” SRL. “Eu sunt fon­da­tor la „Automi Trans”, dar nu am fon­dat nimic împre­ună. Am auzit de „New Mana­ge­ment… Hai­dețí să mă docu­men­tez”, ne-a cerut acesta. A reve­nit peste jumă­tate de oră și ne-a spus că „am dis­cu­tat cu juris­tul, care are pro­cură de la mine. Com­pa­nia am vândut-o acum jumă­tate de an. Mă refer la „Automi Trans”. Am vândut-o unei per­soane fizice. Nu cunosc de ce numele meu încă figu­rează acolo. Chiar azi mă cla­ri­fic. Cu dl Bali­țchi mă cunosc, așa cum mă cunosc cu alte per­soane. E ceva nor­mal, fiind în busi­ness. Firme împre­ună nu avem”, ne-a zis acesta.

Pre­ci­zăm repe­tat că „Automi Trans” a fost fon­dată, con­form date­lor de la CÎS, în 2003. Mier­curi, 28 octom­brie 2015, datele ofi­ci­ale ară­tau că aceasta e fon­dată și admi­nis­trată de Igor Roșca. Sediul SRL-ul este într-un imo­bil din Cio­rescu, care apar­ține fami­liei sale. SRL „New Mana­ge­ment” este fon­dat de „Automi Trans” și „Lexicon-Lux” SRL în apri­lie, acum șase luni, având sediul pe bd. Dacia 14/1, pe tere­nul și încă­pe­rile ce apar­țin fir­mei „Rogob” SRL.

Apar­ta­men­tul de 200 m.p. și tere­nul de 200 mii de euro
Sora lui Tudor Bali­țchi, Mari­ana Balițchi-Koegel, este ple­cată de mai mult timp în SUA. Infor­ma­ția este con­fir­mată de apro­pi­ați ai fami­liei Bali­țchi, dar și de datele de pe o rețea de soci­a­li­zare, unde aceasta pre­ci­zează că ar locui în sta­tul Vir­gi­nia. În 2014, însă, aceasta a fon­dat o firmă. Datele de la CÎS arată că, pe 9 iulie 2014, Mari­ana, împre­ună cu Andrei Neste­rov, fonda firma SRL„Trufee”, la înre­gis­trare având denu­mi­rea „Cha­teau de fle­urs” SRL, cu acti­vi­tăți decla­rate în sfera res­ta­u­ran­te­lor și baru­ri­lor. Andrei Neste­rov este om de afa­ceri, figu­rând ca fon­da­tor în mai multe SRL-uri. În unul din aces­tea, SRL „Two Goose”, des­chis în iulie 2014, Neste­rov îl are ca par­te­ner pe Maxim Țur­can, fiul depu­ta­tu­lui soci­a­list, Vla­di­mir Țur­can.

511-bloc-alexandrescuRela­ți­ile lui Tudor Bali­țchi cu pro­pri­e­tă­țile suro­rii sale nu se încheie aici. În 2011, aceasta a cum­pă­rat un apar­ta­ment cu patru odăi și o supra­față de 204,5 m.p. (!) pe str. Gr. Ale­xan­drescu din Chi­și­nău, imo­bil esti­mat, cadas­tral, încă în 2004, la 1,39 mili­oane de lei, valoa­rea sa de piață fiind mult mai mare. Imo­bi­lul a intrat în pose­sia suro­rii lui Bali­țchi în decem­brie 2011, fiind pro­cu­rat de la Vita­lie Bodea, direc­to­rul gene­ral al com­pa­niei de Asi­gu­rări, Mol­da­sig. Blo­cul care găz­du­iește acest apar­ta­ment se află lângă intra­rea la Cen­trul Expo­zi­țio­nal „Mol­dexpo”, iar apar­ta­men­tul nu este uti­li­zat de Mari­ana Balițchi-Koegel, ci chiar de către șeful Ser­vi­ci­u­lui Vamal, Tudor Bali­țchi. Infor­ma­ția ne-a fost con­fir­mată de anga­jați ai com­ple­xu­lui, dar și de către locu­i­tori ai zonei. Fami­lia Bali­țchi (sora) deține în zonă și locuri de par­care, dar și o debara, pro­cu­rată în mar­tie 2012.

teren mari­ana balit­chi­Deși ple­cată din Mol­dova, vara aceasta, pe 13 mai 2015, sora lui Tudor Bali­țchi și-a cum­pă­rat și un teren pen­tru con­struc­ția de case, pe str. Chi­cago, aflată ofi­cial la Stă­u­ceni. În rea­li­tate, tere­nul se află la mar­gi­nea Chi­și­nă­u­lui, în veci­nă­ta­tea sect. Râș­cani. Tere­nul are o supra­față de 30 de ari, res­pec­tiv 3000 de m.p., pe care ar fi posi­bil de con­struit cel puțin patru case. Cei care vând tere­nuri în această zonă spun că un ar costă între 7 și 10 mii de euro. Res­pec­tiv, un sim­plu cal­cul arată că tere­nul suro­rii lui Bali­țchi costă, la pre­țul de piață, apro­xi­ma­tiv 200 mii de euro, adică peste 4 mili­oane de lei.

Tere­nu­rile de mili­oane ale mamei pen­sio­nare
tere­nuri valen­tina balit­chiLa câteva sute de metri dis­tanță de tere­nul Mari­a­nei Bali­țchi, în apro­pi­ere de str. Ste­ja­ri­lor, tot în această vară, și mama lui Bali­țchi, Valen­tina, a deve­nit pro­pri­e­tara unor tere­nuri pen­tru con­struc­ția de case. Mai exact, pe 10 apri­lie 2015, aceasta cum­pără de la omul de afa­ceri Ghe­or­ghe Ste­pu­leac două tere­nuri ală­tu­rate, cu o supra­față de 7,44 ari. Pe 28 apri­lie, achi­zi­țio­nează alt teren, de aproape 12 ari, iar peste aproape o lună, pe 18 mai 2015, mama șefu­lui Vămi­lor mai cum­păra un teren ală­tu­rat, de aproape 9 ari. De aceasta dată, vân­ză­to­rul a fost Ser­ghei Nas­tas, șeful ÎS „Poșta Mol­do­vei”. În total, în decurs de doar o lună, mama șefu­lui Vămi­lor a cum­pă­rat 36 de ari de pământ. Recent, în veci­nă­tate, con­form anun­țu­ri­lor de pe site-urile spe­cia­li­zate, cineva a vân­dut 10 ari la pre­țul de 100 de mii de euro. Reiese că, tere­nu­rile mamei lui Bali­țchi, cum­pă­rate în vara 2015, costă apro­xi­ma­tiv 360 mii de euro, echi­va­len­tul a 7 mili­oane de lei. Ghe­or­ghe Ste­pu­leac sus­ține că nu a vân­dut niciun teren fami­liei Bali­țchi. „Eu cu dl Bali­țchi per­so­nal nu am avut nimic. Au fost acolo niște dato­rii. Nu știu cui ei au vân­dut mai departe. De mult cu el nici nu m-am văzut. Nu mai știu, lucrează, nu…”, zice acesta. Șeful Poș­tei nu a răs­puns la tele­fon pen­tru a ne vorbi des­pre tranzac­ția cu fami­lia Bali­țchi.

În 2012, con­form date­lor cadas­trale, Valen­tina Bali­țchi a deve­nit și pro­pri­e­tară a două loturi pomi­cole în extra­vi­la­nul comu­nei Tru­șeni. În 2014, tot ea a cum­pă­rat un teren cu supra­fața de 20 de ari la Mălă­iești, comuna Bălă­bă­nești. Tere­nul este ampla­sat în apro­pi­e­rea râu­lui Nis­tru. Repre­zen­tan­ții pri­mă­riei locale nu au putut (sau nu au dorit) să ne spună când și cum mama șefu­lui Vămi­lor a pro­cu­rat acel lot de pământ.

Valen­tina Bali­țchi, con­form infor­ma­ți­i­lor publice, a fost, până în 2013, medic de fami­lie. Năs­cută în 1952, Valen­tina Bali­țchi are astăzi 63 de ani, fiind de șase ani, ofi­cial, pen­sio­nară. Tudor Bali­țchi, tatăl șefu­lui Vămi­lor este pro­fe­sor la Cole­giul de Medi­cină și Far­ma­cie din Chi­și­nău.

Apar­ta­men­tul de pe str. Pus­kin și imo­bi­lul de lângă ASEM
La rân­dul său, Tudor Bali­țchi deține, ofi­cial, un apar­ta­ment de 64 m.p. pe str. Pus­kin din Chi­și­nău, având și un loc de par­care. Imo­bi­lul a intrat în pose­sia lui Bali­țchi în febru­a­rie 2014, la câteva luni de la nuntă. În acest apar­ta­ment, Tudor Bali­țchi inves­tise, în baza unui con­tract de inves­ti­ții, încă în 2010, cel mai pro­ba­bil, pe când blo­cul se con­struia. Pe lângă acest apar­ta­ment, șeful Vămi­lor are o cotă parte din apar­ta­men­tul părin­ți­lor, de pe str. Zelin­ski, dar și o altă con­struc­ție, de 42,3 m.p., pe care a cumpărat-o, în sep­tem­brie 2015, împre­ună cu soția.

Această con­struc­ție se află în Chi­și­nău, pe str. Ieru­sa­lim 7, unde este ampla­sat loca­lul „Times Cafe”. Acesta apar­ține fir­mei „Aftan Grup”. Nu este clar care anume imo­bil din str. Ieru­sa­lim 7 au cum­pă­rat soții Bali­țchi, așa că am tele­fo­nat la „Times Cafe” pen­tru pre­ci­zări.

Acolo ni s-a spus că, în local, sigur, nimeni din fami­lia Bali­țchi nu deține nimic și că, cel mai pro­ba­bil, aceștia au cum­pă­rat clă­di­rea din coasta cafe­ne­lei, unde se află bru­tă­ria „La Mămuca”, o rețea des­chisă de SRL „Stropșa Ale­xan­dra”, care, la prima vedere, nu are vreo legă­tură cu fami­lia Bali­țchi. Am dis­cu­tat cu Vio­rel Stropșa, unul din șefii aces­tui SRL. El nu a putut să ne spună nimic des­pre pro­pri­e­ta­rul loca­lu­lui de la care închi­ri­ază firma sa, pre­ci­zând că de acest lucru s-a ocupa soția sa, Ale­xan­dra. El ne-a zis că aceasta ne va con­tacta, pen­tru a face pre­ci­ză­rile de rigoare, doar că acest lucru nu s-a mai întâm­plat.

La înce­put de 2015, și Tudor Bali­țchi a cum­pă­rat câteva tere­nuri la Stă­u­ceni. Aces­tea sunt uti­li­zate, cel mai pro­ba­bil, ca gră­dină, la fel ca și cele pe care șeful Vămi­lor le avea deja în pro­pri­e­tate din 2012. Bali­țchi mai deține un lot pomi­col la Vadul lui Vodă, cu o supra­față de 5,8 ari, pe care îl eva­lua, în decla­ra­ția sa de avere, la apro­xi­ma­tiv 100 USD. Des­pre acesta, ante­rior, într-un inter­viu pen­tru ZdG, Tudor Bali­țchi spu­nea că „este un lot pe care cresc pomi, se află în cir­cuit agri­col şi pe el nu poate fi con­struit nimic. De aceea şi are un preţ care, dacă e să-l com­pa­răm cu preţu­rile lotu­ri­lor pen­tru con­stru­cţie sau chiar al tere­nu­ri­lor cu cul­turi agri­cole, este mic. Dar anume acesta este preţul lui înre­gis­trat la orga­nul cadas­tral şi, desi­gur, el urma să se regă­sească în decla­ra­ţia pe venit şi pro­pri­e­tate pe care am depus-o”.

Pre­ci­ză­rile lui Bali­țchi, prin e-mail
Am încer­cat să dis­cu­tăm cu Tudor Bali­țchi la subiect încă acum o săp­tămână. Fără rezul­tat. Abia la fina­lul zilei de mier­curi, 28 octom­brie, acesta a răs­puns la un mesaj și ne-a cerut între­bă­rile în scris, prin e-mail. Șeful Vămi­lor a răs­puns par­țial la între­bă­rile for­mu­late. Acesta admite că, legea nu-i per­mite să admi­nis­treze com­pa­nii, dar spune că „prin urmare, în pre­zent, nu sunt anga­jat, remu­ne­rat și nu exe­cut o altă acti­vi­tate decât cea de direc­tor gene­ral al Ser­vi­ci­u­lui Vamal din R. Mol­dova. În ceea ce pri­vește refe­rința dvs., dacă am firme, vă răs­pund. Sunt fon­da­tor la câteva soci­e­tăți comer­ci­ale, fon­date îna­inte de 2009, când am fost numit în această func­ție. Apropo, subiec­tul dat a fost exa­mi­nat și de CNI. Acolo am demon­strat că nu sunt com­pa­nii pe care le-aș fi admi­nis­trat acum ci doar au fost fon­date mulți ani în urmă. CNI nu a con­sta­tat încăl­cări în aceasta pri­vință”, remarcă Bali­țchi. Acesta admite că stă în apar­ta­men­tul înre­gis­trat pe numele suro­rii sale. „Da, la moment locu­iesc în apar­ta­men­tul suro­rii mele, care, la moment, este ple­cată peste hotare. Însă, să nu mă înțe­le­geți greșit, eu am locu­ință pro­prie, în care am locuit până în 2014, în care mă voi muta îna­poi după rezol­va­rea unor pro­blem per­so­nale”, zice acesta. Bali­țchi nu a răs­puns la între­ba­rea dacă acel apar­ta­ment este întra­de­văr al suro­rii sale sau este al său.

„Da așa este, sora mea și mama sunt pro­pri­e­tare a câtorva tere­nuri. După cum spu­neam ante­rior, sora mea care e ple­cată peste hotare, împre­ună cu mama, dețin aceste tere­nuri, cu sco­pul ca atunci când se va întoarce să con­stru­iască o casă ală­turi de părinți”. Nici în acest caz, Bali­țchi nu a pre­ci­zat dacă sora și mama dis­pun de banii nece­sari pen­tru a pro­cura aceste tere­nuri. Des­pre rela­ți­ile cu Rogob, șeful Vămi­lor a men­țio­nat că „nu am nici un fel de rela­ții cu această com­pa­nie. Înțe­leg că este ușor să spe­cu­lezi cu numele meu. Însă îl cunosc pe Igor Roșca încă din tim­pul când era stu­dent”. Des­pre firma în care mama sa e fon­da­toare, ală­turi de o altă firmă, a lui Roșca, Bali­țchi a pre­ci­zat: „Com­pa­nia Lexicon-Lux, este o com­pa­nie ce pres­tează ser­vi­cii de tra­du­ceri și a fost înfi­in­țată încă în 2000 de soția mea și mama ei. Din motive de fami­lie, com­pa­nia a fost înre­gis­trată pe numele mamei mele in 2014, însă este în con­ti­nu­are admi­nis­trată de soa­cra mea, din momen­tul înfi­in­ță­rii com­pa­niei, din 2000. Știu că această com­pa­nie, a rude­lor mele, lucrează în pre­zent la un busi­ness plan comun cu alte com­pa­nii, la care Igor din câte cunosc, era parte, dar la moment s-a retras din această inten­ție de afa­cere”, a con­chis Tudor Bali­țchi.

În iulie 2013, la scurt timp după ce a fost insta­lat la șefia Fisc-ului, ZdG a scris și des­pre casa de mili­oane, dar și afa­ce­rile de fami­lie ale lui Ion Pri­să­caru. Situ­a­ția sa nu s-a schim­bat radi­cal nici astăzi, când pleacă din func­ție.

Casa de milioane şi afacerile de familie ale şefului de la FISC

(Arti­col apă­rut în edi­ția ZdG din 4 iulie 2013. Vedeți aici link la arti­co­lul ori­gi­nal. )

fiscIon Pri­să­caru, ex-şef al Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat (IFPS), deţine o casă cu două nive­luri şi o terasă în car­ti­e­rul de elită de la Tele­cen­tru, situat pe str. Pie­tra­ri­lor şi Cio­câr­liei, esti­mată la 6 mili­oane de lei. Şeful FISC-ului a intrat în pose­sia imo­bi­lu­lui prin inter­me­diul unei firme la care este fon­da­tor, pe când deţi­nea fun­cţia de direc­tor pe eco­no­mie la SA “Tutun – CTC”. Fami­lia Pri­să­caru con­duce mai multe firme care au sem­nat zeci de con­tracte cu sta­tul. Tot­o­dată, fami­lia şefu­lui IFPS este pro­pri­e­tara unei pen­siuni de la Vadul lui Vodă.

Ion Pri­să­caru, expe­rienţa pro­fe­sio­nală

2010 — pre­zent — Aso­ci­a­ţia Obş­tească “Bara­bo­ie­nii”, preşe­dinte

2009 — pre­zent — SRL Eco­fin Con­sult Eva­lu­are, direc­tor gene­ral

2004 — pre­zent — Aso­ci­a­ţia Audi­to­ri­lor şi Con­sul­tanţi­lor în Mana­ge­ment din R. Mol­dova, AO Eco­fin Con­sult, preşe­dinte

2004 — pre­zent — Revista de con­sul­tanţă în mana­ge­ment “Fin Con­sul­tant”, redactor-şef

2001 — pre­zent — SRL Eco­fin Audit Ser­vice, fon­da­tor şi direc­tor gene­ral

2000 — 2006 — S.A. Tutun-CTC, direc­tor pen­tru eco­no­mie

1999 — pre­zent — SRL Exinf Ser­vice, direc­tor gene­ral

1998 — 1999 — Aso­ci­a­ţia Băn­ci­lor din Mol­dova, consilier-expert

1998 — 1998 — SRL Contabil-Service, Chi­şi­nău, con­si­lier pen­tru pro­bleme eco­no­mice

1995 — 1998 — Inspec­to­ra­tul Fis­cal Prin­ci­pal de Stat, şef

1994 — 1995 — Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat pe muni­ci­piul Chi­şi­nău, prim-şef adjunct

1990 — 1994 — Inspec­to­ra­tul Fis­cal de Stat pe muni­ci­piul Bălţi, şef

1988 — 1990 — Dire­cţia finan­ci­ară Bălţi, şef adjunct

1985 — 1988 — Între­prin­de­rea de Trans­port Auto Nr. 4, mun. Bălţi, Secţia de eco­no­mie şi pla­ni­fi­care, eco­no­mist supe­rior, şef;

1979 — 1985 — Cen­trul de cal­cul şi infor­ma­ţii al Sta­tis­ti­cii de Stat din or. Bălţi, ingi­ner, ingi­ner supe­rior, pro­gra­ma­tor supe­rior.

Ion Pri­să­caru, 56 de ani, de pro­fe­sie eco­no­mist, a fost numit în fun­cţia de şef al IFPS la 17 mai 2013, la doar o zi după ce minis­trul Finanţe­lor, Vea­ce­slav Negruţă, a sem­nat cere­rea de demi­sie a lui Nico­lae Vicol, care fusese sus­pen­dat din fun­cţie în legă­tură cu “Dosa­rul inter­cep­tă­ri­lor”. Ion Pri­să­caru şi-a înce­put acti­vi­ta­tea de eco­no­mist în anul 1979, acti­vând, timp de 6 ani, la Cen­trul de cal­cul şi infor­ma­ţii al Sta­tis­ti­cii de Stat din Bălţi. Apoi a lucrat la Între­prin­de­rea de Trans­port Nr. 4 din Bălţi, fiind şi şef adjunct al Dire­cţiei finan­ci­are Bălţi. De prin 1990, a ocu­pat, timp de 8 ani, fun­cţii de con­du­cere în cadrul Inspec­to­ra­tu­lui Fis­cal Prin­ci­pal de Stat. Ulte­rior, s-a ocu­pat de busi­ne­s­su­rile per­so­nale şi tot­o­dată a lucrat timp de 6 ani în fun­cţia de direc­tor pe eco­no­mie la SA “Tutun – CTC”.

Palatul de la Telecentru, un apartament şi o pensiune

Deşi, potri­vit Legii pri­vind decla­ra­rea şi con­tro­lul veni­tu­ri­lor şi al pro­pri­e­tă­ţii dem­ni­ta­ri­lor, şefii ser­vi­ci­i­lor de stat şi adjun­cţii aces­tora sunt obli­gaţi să depună Decla­ra­ţia în ter­men de 20 de zile de la data numi­rii sau ale­ge­rii în fun­cţie, Ion Pră­să­caru a evi­tat să-şi facă publice veni­tu­rile şi pro­pri­e­tă­ţile. El a depă­şit deja de două ori ter­me­nul legal de depu­nere a aces­tor acte. Nici până astăzi, pe www.fisc.md nu a fost pos­tată Decla­ra­ţia cu pri­vire la veni­turi şi pro­pri­e­tăţi a nou­lui şef al aces­tei insti­tu­ţii. “La adjun­cţii IFPS sunt. Dar dl Pri­să­caru nu a lucrat anul tre­cut la noi. Deja o să depună la anul, pen­tru 2013. El nu tre­buie să depună acum decla­ra­ţia”, a decla­rat Maria Ber­ne­vec, res­pon­sa­bilă de comu­ni­care cu presa la IFPS.

429-prisacaru-2Potri­vit date­lor de la CADASTRU, Ion Pri­să­caru este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit cu supra­faţa de 203 m², situ­ată pe str. Pie­tra­ri­lor, într-un car­tier de elită de la Tele­cen­tru, esti­mată la 6 mili­oane de lei. Şeful IFPS a intrat în pose­sia imo­bi­lu­lui prin inter­me­diul fir­mei la care chiar el este fon­da­tor – “Ecofin-Audit-Service” SRL. Prin 2002, pe când Pri­să­caru activa în fun­cţia de direc­tor pe eco­no­mie la SA “Tutun-CTC”, imo­bi­lul era înre­gis­trat pe “Ecofin-Audit-Service” SRL, iar în 2008, printr-un con­tract de vânzare-cumpărare, Pri­să­caru devine pro­pri­e­ta­rul casei de mili­oane. Şeful de la IFPS mai are şi un apar­ta­ment în Chi­şi­nău, cu supra­faţa de 85 m², situat la Cio­cana, pe str. Mihai Sado­veanu Nr. 2, Bl. 1. Tot­o­dată, fami­lia Pri­să­caru deţine o pen­siune de 96 m² la Vadul lui Vodă.

429-prisacaru-3Am fost pe str. Pie­tra­ri­lor, pen­tru a foto­gra­fia casa de mili­oane a şefu­lui de la IFPS. Locu­inţa cu două nive­luri este de culoare maro, aco­pe­rită cu olane roşii. Lângă uşa de la intra­rea prin­ci­pală în casă este arbo­rat dra­pe­lul R. Mol­dova, iar în curte sunt montate mai multe obiecte deco­ra­tive. În spa­tele casei este ame­na­jată o terasă de vară. “Pe strada asta locu­iesc numai boieri. Nu demult a venit în vizită nepoţica mea de la ţară. Ea m-a între­bat: bunică, aici unde-i dra­pe­lul ce amba­sadă e? I-am spus că e casă. Unii n-au nimic, alţii pri­mesc totul”, ne spune o pen­sio­nară, vecină cu fami­lia Pri­să­caru.

Afacerile de familie

Şeful IFPS este fon­da­tor la “Ecofin-Audit-Service” SRL şi “Ecofin-Consult-Evaluare” SRL, două firme care acordă ser­vi­cii de con­sul­tanţă în dome­niul audi­tu­lui, evi­denţei con­ta­bile şi desfă­şoară acti­vi­tăţi de inter­me­di­ere pen­tru cum­pă­ra­rea, vân­za­rea, schim­bul şi închi­ri­e­rea locu­inţe­lor şi altor bunuri imo­bile cu des­ti­na­ţie nepro­duc­tivă. Firma de audit “Ecofin-Audit-Service” SRL, la care Ion Pri­să­caru este şi direc­tor gene­ral, a sem­nat con­tracte şi a ofe­rit ser­vi­cii mai mul­tor insti­tu­ţii de stat, prin­tre care şi SA “Mol­dova Gaz”, SA “Red Union Fenosa”, SA “Mol­d­te­le­com”, SA “Tutun-CTC”, ÎS “Cen­trul de Tele­co­mu­ni­ca­ţii Spe­ci­ale”, dar şi ÎS “Fisc­ser­vin­form”, o insti­tu­ţie fon­dată de IFPS.

Potri­vit Came­rei Înre­gis­tră­rii de Stat, soţia şefu­lui IFPS, Maria Pri­să­caru, este admi­nis­tra­toare la Fili­ala “REMIZ” a BC “Mol­dind­con­bank” SA, iar fiul său, Vio­rel Pri­să­caru, este fon­da­tor a 6 firme care desfă­şoară acti­vi­tăţi de audit, acti­vi­tăţi cu res­ta­u­rante, baruri, cazare, închi­ri­e­rea mij­loa­ce­lor de trans­port pe apă fără echi­paj.

Şeful FISC are datorii de 5,6 milioane de lei la bancă

Potri­vit date­lor de la CADASTRU, Ion Pri­să­caru are dato­rii la două bănci din R. Mol­dova în sumă totală de 5,6 mili­oane de lei. Ast­fel, suma de 4,4 mili­oane de lei a luat-o prin con­tract de cre­dit de la BC “Mol­dind­con­bank” SA, bancă la care soţia şefu­lui de la IFPS este admi­nis­tra­toare, iar suma de 1,2 mili­oane de lei a luat-o prin con­tract de cre­dit de la BC “Vic­to­ri­a­bank” SA. În acest con­text, Ion Pri­să­caru a pus în gaj atât casa de mili­oane de pe str. Pie­tra­ri­lor, cât şi apar­ta­men­tul de pe str. Mihail Sado­veanu.

Ion Pri­să­caru a can­di­dat pen­tru fun­cţia de depu­tat la ale­ge­rile din iulie 2009 din par­tea Par­ti­du­lui Social Demo­crat, iar la ale­ge­rile anti­ci­pate din 28 noiem­brie 2010 a can­di­dat pe lista PLDM.

Dovada că insul din povestea cu grenadele lui Petrenco, este cadru MAI

Vineri, 29 Ianuarie 2016 13:55 Scris de

Polițistul care dădea târcoale mașinii soției lui Grigore Petrenco este o persoană realmente existentă, cu numele Sergiu Balan, chiar dacă Inspectoratul Național de Poliție (INI) încearcă să ne convingă contrariul. O dovedește o poză expediată pe poșta electronică a redacției, după ce săptămâna trecută Deschide.MD a publicat o investigație cu privire la individul pe care proprietara automobilului, dar și avocata familiei Petrenco, Ana Ursachi, îl acuză că ar fi plasat intenționat grenadele fumigene găsite în timpul percheziției de acum două săptămâni.

Deși conducerea INI evită să confirme implicarea angajaților săi în perchezițiile făcute pe 15 septembrie în automobilul soției lui Grigore Petrenco, lider al mișcării ANTIFA, și neagă că un oarecare Sergiu Balan ar exista printre ofițerii Direcției Operațiuni Speciale (DOS), noi putem afirma acum, cu suficientă certitudine, că el este absolvent al Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”. Faptul îl confirmă fotografia acestuia, care apare în albumul de grup al promoției din 2005.

Persoana surprinsă în pozele realizate în preajma automobilului Liliei Petrenco, în momentul percheziției, seamănă foarte bine cu absolventul din 2005, lucru de care vă puteți convinge din fotografiile de mai jos.

Mai mult ca atât, o altă confirmare ar fi și profilul lui Serghei Balan de pe o rețea de socializare. Pe contul său de facebook acesta a specificat că este absolventul Academiei de Poliție „Ștefan cel Mare”, însă după transferul său de la Fălești la Chișinău, Balan nu și-a modificat pe profil și locul unde activează, rămânând în continuare ca angajat al IP Fălești. Reamintim că șeful IP Fălești, Oleg Șoldan, a precizat anterior pentru Deschide.md că Balan, nu mai activează la IP Fălești de vreo jumătate de an, fiind tranferat la Chișinău.

Mai mult ca atât, Balan îi are în lista de prieteni pe mai mulți ofițeri de presă și alți angajați ai Inspectoratului General al Poliției. Balan o are în lista de priteni, inclusiv, și pe Liubovi Cavcaliuc, care recent a fost promovată la funcția de șef la Direcția Urmărire Penală și este verișoara șefului interimar al IGP, Gheorghe Cavcaliuc.

Reporterii Deschide.md au făcut rost de numărul de telefon a lui Serghei Balan și au încercat să ia legătura cu acesta pentru a afla mai multe detalii, însă ultimul are telefonul închis.

Surse demne de încredere din cadrul Ministerului de Interne au precizat pentru Deschide.MD că Sergiu Balan a fost șef al Secției urmărire penală de la Inspectoratul de Poliție Fălești, iar cu aproximativ jumătate de an în urmă a fost transferat la Chișinău. Potrivit surselor noastre, Balan este în prezent maior de poliție și ar fi ofițer superior al Secției Nr. 4 din cadrul Direcției Opederațiuni Speciale a INI. Printre colegii de serviciu, lui Seriu Bălan i se mai spune „teroristul”.

Vom preciza că printre competențele angajaților Secției Nr. 4 din cadrul Direcției Operațiuni Speciale (DOS) se află monitorizarea și acumularea de informații cu privire la activitatea persoanelor publice, inclusiv cea a politicienilor.

Reamintim că la data de 15 septembrie, după ce Curtea de Apel a decis să mențină în vigoare decizia prin care Petrenco a fost plasat în arest preventiv pe un termen de 30 de zile, perimetrul din jurul instanței a fost înconjurat de mascați și geniști, pentru a percheziționa automobilul soției sale. În mașină au fost găsite diverse pliante, CD-uri, stick-uri de memorie, tricouri, dar și câteva grenade fumigene.

Atât proprietara automobilului, cât și avocatul familiei Petrenco, Ana Ursachi, neagă că grenadele i-ar aparține Lilei Petrenco. Ba mai mult, ele susțin că fumigenele ar fi fost plasate în automobil intenționat. Ceva mai târziu, portalul MOLDNEWS a făcut publice imagini în care un bărbat s-a apropiat de procurorul în prezența căruia se efectua percheziția și i-a transmis acestui un pachet dubios. Lilia Petrenco și Ana Ursachi au declarat că anume bărbatul din imagini ar fi cel care a adus grenadele fumigene.

Ce e cu „proiectul ambulanțe” din contabilitate dublă a lui Vlad Filat

Vineri, 29 Ianuarie 2016 13:53 Scris de

Un alt scandal în sănătate legat de procurarea unui lot de 32 de ambulanțe pentru Serviciul de Urgență. Jurau că o fac pentru binele pacienților care mor cu sutele până la venirea Salvării, dar se pare că totul se ascundea, din nou, în interesul de a obține mai mulți bani. Jurnaliștii de la e-santate.md au investigat un capitol din știrea Deschide.MDdespre contabilitatea dublă a lui Vlad Filat, pe care o ducea nașul său, Ion Rusu. Este vorba despre licitația cu ambulanțe, în urma căreia urmau să fie obținute 100 de mii de euro, bani negri. Potrivit sursei citate, într-adevăr a existat un proiect privind procurarea ambulanțelor, în care Ministerul Sănătății a anunțat că ar fi cheltuit 51 de milioane de lei, în timp ce Agenția de Achiziții Publice indică pe site-ul său o altă valoare totală – peste 90 de milioane.

La începutul anului 2014 ministrul Sănătății adunase presa ca să se laude cu câteva zeci de ambulanțe procurate din bani publici. Atunci Ministerul Sănătății invocase că în Moldova Serviciul de Urgență este slab dotat, iar, din cauza mașinilor prea puține și prea vechi, oamenii mor fie până la venirea salvării, fie pe drum spre spital.

Astfel, în martie 2014, Ministerul anunță cea mai mare procurare de autovehicule pentru Urgență din 2005 încoace. Fuseseră cumpărate 32 de mașini, marca Citroen. O ambulanță simplă a ajuns să coste, conform datelor Ministerului Sănătății, 1,6 milioane de lei, iar una dotată complex – 1,9 milioane. În total a fost vorba despre 51 de milioane de lei, în timp ce licitația prevedea procurarea mai multor autovehicule la preț de aproape 100 de milioane de lei.

Conform datelor Agenției de Achiziții Publice pe 27 decembrie 2013, Ministerul Sănătății anunță, în aceeași zi, 24 de licitații publice pentru procurarea unor „unități de transport". Interesant este că la cele 24 de licitații figurează aceeași câștigători – Eyecon Medical SRL și Daac Autosport, care face parte din concernul Daac Hermes. Cel mai mare contract pentru o licitație este 17 milioane de lei, iar cele mai mari sume au ajuns la Eyecon SRL, al cărui administrator este Răzvan Ioan Cârtocea, din România. Dinte acestea, 15 contracte (ce-i drept, cu sume mai mici) îi revin companiei Daac Autosport.

Oamenii legii însă au suspectat că ceva nu este în regulă cu aceste licitații și au avut dreptate – comisia care a examinat ofertele a încălcat legea de mai multe ori, astfel încât tenderul să fie câștigat de anumite companii.

Ca urmare, ofițerii CNA au dispus începerea unei urmări penale, iar deocamdată se cunoaște că membrii grupului de lucru pentru achiziții de la Ministerul Sănătății au schimbat aproape în ultimul moment specificațiile tehnice și au adăugat cerințe care excludeau din start restul participanților. De exemplu, una dintre cerințe era ca agentul economic câștigător să dețină propriile stații de deservire tehnică pe teritoriul Republicii Moldova – la Sud, Nord și Centru. Mai mult, în specificațiile tehnice s-ar fi indicat și marca exactă a mașinilor, ceea ce contravine legislației. Într-un final, a fost aleasă una dintre ofertele cu cel mai mare preț. Astfel, din bani publici, dar și din contul CNAM, s-au irosit aproximativ 14 milioane de lei. Cu acești bani s-ar fi procurat încă cel puțin șapte automobile. Amintim că șoferii ambulanțelor s-au plâns că acestea sunt prea joase și prea „firave" pentru drumurile din Moldova, lucru confirmat de altfel și de șefii stațiilor zonale. 

„Noi avem drumuri extrem de proaste, încât nici aceste ambulanțe, nici cele mai vechi nu fac față gropilor de la noi. Cred că avem nevoie de tractoare. Nu e vina în ambulanțe", a spus Irina Blându, fost șefă a Stației Zonale Nord. Acesta dă asigurări însă că niciuna dintre mașini nu staționează.

Dosarul penal a fost declanșat în baza articolului 328, alineat 3, litera d), ce prevede depășirea atribuțiilor de serviciu, soldate cu urmări grave, infracțiune care se pedepsește cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani. Nu am reușit să discutăm cu responsabilii de la Ministerul Sănătății. Andrei Usatîi nu mai comunică cu presa, iar Mihai Ciocanu, pe atunci responsabil de asistența medicală prespitalicească nu se află în țară.

Jurnaliștii au cerut și opinia companiilor implicate. Gheorghe Boișteanu, șef al serviciului de securitate la Daac Hermes a spus că firma nu știe despre existența unui dosar penal și de aceea nu poate comenta cazul. În schimb, la reprezentanța Eyecon în Moldova s-a închis receptorul imediat după ce s-a anunțat despre subiectul ambulanțelor.

Abonează-te

Abonează-te ca să primești pe e-mail cele mai noi știri, interviuri și investigații